Marya datând un deputat. Ziarul de Vrancea

Grigore Foru s primeasc, n calitate de secretar, i s depun n urm, la Biblioteca V. Competing vision, în Information Processing and Management, 35 3 , , p 17 Libraria propune utilizatorilor accesul on-line la catalogul informatizat, precum şi la alte documente secundare de informare ex: bibliografii, incluzând sau nu rezumate, referate şi poate oferi, de asemenea, resurse informaţionale electronice existente sau nu în bibliotecă.

Cel mai bun dansator alege publicul cu aplauze. Conducere: Și purtăm mâinile, iar cântecele știu, și cât de frumoasă știi cum să se miște! Cât de norocoasă pentru femeile noastre, cu astfel de colegi! Să verificăm, dar cum au orientat în întuneric? Doi participanți din fiecare echipă care leagă ochii. Ei trebuie să renunțe la 5 articole la atingere, iar echipele pot sugera ca pentru subiectul din fața lui, dacă participantul nu poate determina subiectul.

Dar sfaturile ar trebui să plece - descriind de la distanță subiectul și nu conține cuvinte unice. Conducere: Realul apărător al Patriei ar trebui să fie rapid, dexter, îndrăzneț și acum vom identifica cine în echipa dvs.

Fiecare echipă alege o valiză. Este închis, astfel încât ei nu cunosc conținutul său.

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ

Prezentatorul sugerează alegerea căpitanului și numai apoi spune regulile concursului. Sarcina căpitanilor pentru o vreme, în timp ce meciul arde, puneți pe toate hainele care se află în valiză. Câștigă cel care pune mai multe lucruri. Pentru a fi ridicol, lucruri amuzante și ridicole ar trebui să se situeze în valiză, de exemplu, îmbrăcăminte pentru femei sau copii.

Conducere: Nu sunt obosiți mai mulți băieți, concurează? În timp ce relaxați-vă, hai să dăm releul la frumoasele noastre doamne! Concurență pentru fete. La centură fete pe o linie de pescuit sau bandă sunt legate de o casetă potrivită, astfel încât acestea să atingă podeaua.

marya datând un deputat regret nu se datorează

Pe casetele trebuie să lipiți o fotografie a oricărui obiect masculin. Fetele ar trebui să facă cutiile rivale cât mai repede posibil și, în același timp, nu-i dau pe alții să-și acopere propriile lor. Din joc, aceștia renunță la acei participanți ale căror casete sunt călcate. Conducere: Ce, cu toate acestea, aspru cu cucerirea inimilor masculine.

download - zoozle.ro

Felicitări câștigătorului cu aplauze furtunoase și cu grijă cu ea, toată lumea a văzut cum a condus ea și străini, bila-călcată! Acum va fi un concurs foarte serios, care va determina cine va ieși astăzi de aici câștigătorul! Pentru competiția veți avea nevoie de o masă și două pahare sau două pahare fațete.

Conținutul ochelarilor poate fi oricare altul. De-a lungul ambelor părți ale mesei devin un parașut și marinar. Competiția seamănă cu un duel. La comanda primilor participanți ar trebui să ia paharul, să bea conținutul și să pună cu voce tare paharul pe masă. Puteți petrece mai multe astfel de "dueluri", dar cu participanți diferiți. Conducere: Doamnelor și domnilor, într-o luptă acerbă, în lupta tare am decis câștigătorul.

  1. Conducere: Aplauze de marinari fermecători și parașuți.
  2. Cât de precise se dau cu ultrasunete la 7 săptămâni

Cel mai activ participant care a colectat cele mai multe stele. Muzica se aprinde, toate aplaudad.

Scena de benzi desenate pe 23 februarie. Scenarios Defender de vacanță al Patriei pentru adulți

Subliniind meritul lui Corneliu Botez, citete n privire, mintea n geniul care, innd n autorul articolului Cum s-a realizat ideea ridicrii mn fclia de lumin, iese marya datând un deputat soclul de marmor monumentului relateaz periplul ideii ridicrii al stncii, risipind n juru-i lumina operei geniale, monumentului, lansat la ceaiurile literare de ctre cu care Mihai Eminescu a mbogit gndirea i Corneliu Botez i Jean Bart.

Comitetul de iniiativ, poezia romneasc, declara sculptorul glean. A fost ai revistei literar-culturale Dunrea de Jos, condus amplasat de-a lungul vremurilor n mai multe locuri, de Al.

Bdescu i C. Mai aflm c din n ultimele decenii revenind n parcul central care vnzarea volumului omagial, tiprit la Galai i din poart numele poetului. Gleni, cinstii geniul banii adunai la festivaluri s-a strns suma de eminescian i memoria celor care l-au eternizat!

Urechia i, n acelai timp, din categoria tipriturilor rare, face parte o Descriere corografie a Moldovei, asupra creia ne vom opri, ntocmit de Georg Reicherstorffer circa dupsas din Valentina One zona Sibiului sau Media, iar dup ali cercettori diplomat austriac de origine ardeleanunde a funcionat ca notar al oraului circa Despre autor se mai tie c n anul a intrat n slujba lui Ferdinand I de Habsburg, rege al Ungariei i al Boemieica secretar regal, consilier, reprezentant diplomatic n Transilvania i Moldova.

Cataloagele de carte veche consemneaz ediia princeps a Chorografiei descrierii Moldovei, ca fiind tiprit la Viena, ncu titlul : Moldaviae quae olim Daciae pars Chorographia Giorgio a Reicherstorffer Transylvano autore Chorografia Moldovei parte a Daciei vechi de Giogio de Reicherstorff din Transilvania 2. Papiu Ilarian, cel care a retiprit-o n Tesauru de Monumente istorice i care a efectuat o prim traducere a textului latin al lucrrii n limba romn 4. Pentru c era mai puin cunoscut i descris aceast parte a Europei, naprea software-ul încrucișat titlu asemntor, tot la Viena, o a doua ediie, renovat cu unele adugiri la acest mic tratat de geografie regional marya datând un deputatde data aceasta n acelai volum cu o descriere a Transilvaniei Chorographia Transilvaniaeambele sub semntura lui Giorgio Rechersdorff, Transylvano 6.

Biblioteca V. Urechia din Galai deine 4 o a treia ediie de fapt, textul sporit al ediiei a doua dinaprut la Coloniae Aggrippinae KlnOfficina Birckmannica, nntr-o antologie, care cuprinde n prima parte o descriere a Tartariei a istoricului polonez Martin Broniovius Broniowskiurmat de descrierile Transilvaniei i a Moldovei cu titlul: Martini Broniovii de Biezdzfedea, Bis In Tartariam Nomine Stephani Primi Poloniae Regis Legati, Tartariae Descriptio etc. Cota IV ; nr.

Urechia Moldaviae chorographia cuprinde: Moldaviae descriptio, Moldaviae chorographia, De ritibus et moribus Moldaviae gentis, De severitate Moldaviensium Waywodarum. Parcurgnd textul Chorografiei Moldovei, n traducerea n limba romn 7am aflat pe scurt: despre hotarele Moldovei, despre politica Domnului, despre viaa la curte, despre circulaia monetar, despre tributul ctre turci, despre riturile i datinile moldovenilor, despre asprimea domnilor moldoveni Moldova, descris ntr-o fraz, pare un inut binecuvntat de Dumnezeu: n marya datând un deputat ar nimic nu lipsete din cele care ar putea folosi oamenilor Dar atenia noastr s-a focalizat asupra fragmentului n care sunt amintite cetile, trgurile oraele Moldovei, pentru a vedea dac este amintit Galaiul: Iar acea ar a Moldovei era ndeajuns de frumoas cu esuri si vi pretutindeni, plin de orae i felurite sate, ns fr de cetui ntrite prin iscusin sau meteug, afar doar de Cetatea Neamului Printre cetile, trgurile oraele - oppidis ; oppidum, i - are sens de cetate, loc ntrit, ora menionate n Chorographia Moldovei Suceava, Hotinul, Neamul, Trgu-Iai, Vaslui, Soroca, Orhei, Hui, Brlad, Trgu Roman figureaz i Galaiul chiar n ediia princeps din :Cci are acest curs al Dunrii dou orae aezate de o parte i de alta a locului de trecere a fluviului, adic Brila i Galai, pe care le desparte frumos, pe rnd cursul egal al Dunrii, printr-o armonioas hrzire a naturii Textul Chorographiei Moldovei, n ediia dinare anexat o hart n aram cu titlul: Moldaviae finitimarvquae regionum typus 23x31 cmiar Galaiul ortografiat pe hart Galacz este amplasat corect pe malul Dunrii - Danubius fluvius, ntre Siret - Seretus fluvius i Prut - Pruth fluvius.

Galaiul, aezat n bazinul Dunrii de Jos, la rscruce de drumuri comerciale, trg pescresc i schel a Moldovei, ora fortificat, punct strategic comercial i militar, figureaz, cum era i firesc, ca vatr de ora. Galaiul era poarta Moldovei, iar Moldova era un adevrat zid de aprare al cretintii. Cunoatem ediiile Chorographiei Moldovei din i din cataloagele de specialitate, dar n descrierea celor dou ediii nu este menionat existena vreunei hri tabula geographica.

Valoare deosebit i eticheta de rara a ediiei dintiprit la Kln, a Chorographiei Moldovei de G. Reicherstorffer este dat, desigur, de existena hrii Moldovei, anexat la 54 de ani de la apariia primei ediii. Mult timp harta Moldovei, o raritate cartografic, dei nesemnat, a fost atribuit de cercettori lui Reicherstorffer. Andrei 12 pornind de la ortografierea toponimelor pe harta Moldovei de lasub form slav, polon i nu maghiar cum apare n textul Chorographiei lui Reicherstorffer susine c harta poate fi atribuit autorului polonez Martin Broniowski, istoric, dar i topograf 13 i n acelai timp autorul principal al antologiei mai sus amintit, dinunde cele dou descrieri ale provinciilor romneti Transilvania i Moldova apar nsoite i de hri cum tabulis geographicis tam Moldaviae qvam Transsylvaniae.

Chorographia Moldovei de G. Reicherstorffer este preioas pentru c poate fi considerat cea mai veche 14 sau dac nu, una din marya datând un deputat mai vechi descrieri ale inutului Moldovei i n acelai timp pentru c, diplomatul sas, cunoscnd bine romnii din Transilvania i Moldova, este unul dintre primii istorici autohtoni care a introdus n circuitul european ideea de romanitate a romnilor 15 : Aadar romnii snt o seminie italic ce se trage, dup cum zic ei, din vechii romani, despre care se spune n istorie c au fost adui n Dacia, de mparatul Traian De asemenea considerm Harta Moldovei tiprit la Kln poate i ea cea mai veche hart a Moldovei ntocmit de un strin, istoricul polonez M.

Broniowschi ce nsoete Chorographiei Moldovei de G. Urechia, cel mai preios document cartografic autentic, cu dat cert, despre existena oraului Galai, cea mai veche informaie documentar despre Galai, conservat de btrna i bogata bibliotec de la Dunre, document ce provine din donaia generosului crturar V.

Urechia, un mare iubitor i susintor al nfloririi culturale a acestui ora. Verres, Andrei Bibliografia romno ungar : Romnii n literatura ungar i ungurii n literatura romnCartea Romnesc, Bucureti,Vol. Traducerea n limba romn a Chorografiei n : Cltori strini,op. Ilarian, A. Popescu-Spineni, M. Romnia n istoria cartografiei pn laM. Veress, Andrei op. Cltori striniop.

Idem, op. Cuza Iai, Tom. Nouvelle Biographie Universelle sous la direction de M. Teodorescu, Gh. Chorografia Moldovei i cea mai veche descriere geografic a Principatelor Romne de Georg Reicherstorffer. Hogy keressem? De la origini până la moartea lui Averroes.

In order to fulfill their mission, the libraries must find viable solutions and provide pertinent answers related to the new challenges of the electronic environment, thus integrated to the new information and communication technologies. A series of obviously changes are produced insight library as the major infodocumentary structure, at the level of the processes of librarianship, also services and products offered, finaly at the level of library and information science practitioners, and regarding the users and their information needs.

At the present, we are witnessing a real transformation of the libraries from analog to hybrid, and libraries with important digital collections are becoming leading institutions managing information and knowledge who are developing activities speed ​​dating informații the new context of Information and Communication Technologies.

Keywords: digital era, libraries, information, communication, electronic environment. Tehnologiile Informaţiei şi Comunicării prin noul context informaţional şi de comunicare pe care îl produc şi îl impun relativizează noţiunile de spaţiu şi timp, adună indivizi şi comunităţi într-un spaţiu unitar global, spaţiu în care fiecare dintre noi trebuie să-şi dezvolte strategii de adaptare, informare şi comunicare prin asimilarea de cunoştinţe şi competenţe specifice.

Bibliotecile sunt parte componentă a acestui nou context electronic de informare şi comunicare şi îşi dezvoltă strategiile specifice în acord cu acesta. Explozia informaţională la care asistăm reprezintă de fapt, amplificarea fenomenelor de multiplicare şi memorizare a maselor de informaţii, chiar dacă elementele de noutate informaţională şi ştiinţifică nu sunt nici foarte frecvente, nici corespunzătoare unei asemenea creşteri cantitative.

Altfel spus, asistăm la o creştere cantitativă a informaţiei fără a fi obligatoriu şi o creştere calitativă. Implozia timpului de comunicare a informaţiei - o a doua caracteristică a informaţiei contemporane, ar însemna că distanţa nu mai constituie un obstacol pentru viteza de transmitere. Comunicarea prin Tehnologiile Informaţiei şi Comunicării face posibilă transmiterea aproape instantanee a unui mesaj.

Sistemele electronice scurtează timpul necesar de realizare a unei sarcini de cercetare şi de prelucrare a informaţiei. Îi urmează o contracţie rapidă a timpului necesar pentru colectarea informaţiei, prelucrarea şi utilizarea pentru luarea deciziilor.

Mai mult decât atât, indivizii grupaţi după anumite criterii în comunităţi profesionale, ştiinţifice sau de orice alt tip, pot comunica şi lucra simultan la proiecte comune indiferent de spaţiul geografic în care s-ar afla. De asemenea, pornind de la facilităţile şi marya datând un deputat oferite şi impuse de TIC introducem în existenţa şi activităţile noastre noţiunile de digital şi virtual. Principiile, conceptele, metodele, modelele, legile din domeniul informării şi comunicării sunt, de asemenea, într-o continuă schimbare.

Noi tendinţe meciul matur paradigme schimbă din timp în timp acest ansamblu de reguli şi principii. Potrivit lui Y. Le Coadic, 2 la momentul actual se impun noi paradigme determinate de ciclul de viaţă al documentelor: paradigma lucrului colectiv substituie paradigma lucrului individual ; paradigma dinamicii informaţionale substituie paradigma stocului informaţional ; paradigma mediului electronic substituie paradigma mediului hârtie.

Mediul electronic poate produce mutaţii majore la nivelul societăţii, aşa cum invenţia tiparului a produs mutaţii care au dus la dezvoltarea societăţii în forma cunoscută astăzi Galaxia Gutemberg.

marya datând un deputat datând pe om de 45 de ani

Mediul electronic produce modificări şi transformări profunde ale societăţii pe toate palierele sale. În aceste condiţii, bibliotecile sunt obligate să răspundă la o serie de provocări: extinderea comunităţii deservite şi exigenţe din ce în ce mai ridicate din partea utilizatorilor; asimilarea informaticii în conţinutul activităţilor biblioteconomice; diversificarea tipologiei documentare; diversificarea tipologiei produselor şi serviciilor oferite; mutarea accentului de la document spre informaţie; mutaţii în ciclul de viaţă a flt datând trișori document construcţia, prelucrarea, comunicarea, utilizarea, arhivarea ; mutaţii în conţinutul proceselor biblioteconomice în funcţie de tipologia documentară şi a produselor şi serviciilor solicitate şi oferite ; necesitatea depăşirii barierei spaţiu-timp în comunicarea şi utilizarea informaţiei; etc Mutaţii la nivelul bibliotecii ca structură de informare şi documentare Când vorbim de o bibliotecă digitală, se subînţeleg o serie de termeni: baze de date, multimedia, resurse informaţionale on-line, noi tehnologii ale informării şi comunicării, regăsirea informaţiei, aplicaţii multimedia, bibliotecă electronică, reţele de calculatoare, Internet, Intranet, World Wide Web wwwWAIS Wide Area Information Services etc.

Analizând aceşti termeni, observăm că toţi au legătură cu procesele de construcţie, prelucrare, comunicare şi utilizare a informaţiei. Biblioteca digitală ar trebui să fie, într-o accepţiune simplă, metatermenul care-i reuneşte. Intuitiv, înţelegem prin bibliotecă digitală conceptul organizatoric care reuneşte resurse informaţionale în formă electronică, structurate în baze marya datând un deputat date, produse şi aplicaţii multimedia, accesibile prin intermediul unor tehnologii de informare şi comunicare.

În literatura de specialitate întâlnim mai multe definiţii pentru bibliotecă digitală, în funcţie de sensul pe care îl dau autorii acestor construcţii informaţionale. În plus, distincţia dintre bibliotecă digitală şi bibliotecă virtuală nu este foarte clară. Biblioteca virtuală ar fi doar un concept organizaţional sau o bibliotecă digitală fără precise delimitări spaţio-temporale. Spaţiul Internet ar putea reprezenta astfel o bibliotecă virtuală.

Borgman, analizând mai multe definiţii pentru biblioteca digitală, consideră că definiţiile au în vedere în principal două sensuri: 3 un conţinut structurat în funcţie de nevoile utilizatorilor şi pus la dispoziţia acestora; în comunitatea profesioniştilor din domeniul biblioteconomic, biblioteca digitală este privită ca o structură instituţională care furnizează o serie de produse şi servicii în spaţiul digital.

Majoritatea proiectelor de realizare de biblioteci digitale are în vedere primul sens al conceptului. Pornind de la biblioteca tradiţională şi până la biblioteca virtuală, întâlnim biblioteca hibrid, biblioteca electronică, biblioteca digitală.

Toate aceste noţiuni au în vedere procesele de organizare şi utilizare a unui conţinut informaţional existent sau nu într-o structură instituţională şi se întrepătrund şi condiţionează reciproc. Până la un anumit punct, putem vorbi de un conţinut semantic asemănător. Evoluţia termenului de bibliotecă poate fi reprezentată linear astfel: Bibliotecă tradiţională marya datând un deputat hibrid bibliotecă electronică bibliotecă digitală bibliotecă virtuală.

Vorbim de achiziţia de documente, prelucrarea documentelor, comunicarea documentelor, prezervarea şi conservarea acestora. Utilizatorul vine la bibliotecă pentru a căuta un document, singur sau îndrumat de personalul de specialitate, urmând să-şi găsească resursele informaţionale necesare. Biblioteca tradiţională îi spune unde se găseşte informaţia pe care o caută, în ce document, fără a-i da direct informaţia.

Biblioteca hibrid este biblioteca în care îşi fac simţită prezenţa calculatoarele.

Conceptul de bibliotecă hibrid a apărut în literatura anglosaxonă şi desemnează acea structură în care coexistă documentele tradiţionale tipărite, documente audio-vizuale, documente multimedia precum şi posibilitatea de accesare a resurselor informaţionale prin reţele şi în principal prin Internet. De asemenea, instrumentele de regăsire a resurselor documentare puse la dispoziţia utilizatorilor sunt în format electronic. Biblioteca electronică este o bibliotecă care are documente text, audio-vizuale, multimedia, transferate pe suport electronic, organizate în colecţii şi impunând condiţii specifice de consultare.

Biblioteca electronică 3 C. Borgman, What are digital libraries? Competing vision, în Information Processing and Management, 35 3, p 17 Libraria propune utilizatorilor accesul on-line la catalogul informatizat, precum marya datând un deputat la alte documente secundare de informare ex: bibliografii, incluzând sau nu rezumate, referate şi poate oferi, de asemenea, resurse informaţionale electronice existente sau nu în bibliotecă. Mai multe biblioteci electronice legate într-o reţea îşi pot partaja astfel resursele informaţionale.

Prin posibilitatea de a oferi resurse electronice care nu se află în colecţiile proprii, biblioteca electronică constituie germenele bibliotecii digitale.

Instituţiile, cercetătorii implicaţi în realizarea unor proiecte de bibliotecă digitală au încercat să definească conceptul, explicând şi motivând produsul finit pe care doreau să-l realizeze. Association of Research Librairies a identificat următoarele elemente în definiţiile privind biblioteca digitală : 4 biblioteca digitală nu este o entitate singulară; biblioteca digitală necesită o tehnologie compatibilă cu resursele celorlalte biblioteci, o tehnologie care să asigure accesul la resurse informaţionale externe; legăturile dintre mai multe biblioteci electronice şi serviciile de informare sunt transparente pentru utilizatorii finali; scopul este asigurarea accesului universal la bibliotecile digitale şi la serviciile de informare; colecţiile bibliotecilor virtuale nu sunt limitate la documente text, hypertext sau hypermedia, ci se extind la documente digitale, care nu pot fi reprezentate sau distribuite în format tipărit.

Biblioteca digitală se sprijină pe trei piloni importanţi: biblioteca electronică, tehnologiile de informare şi comunicare, utilizatorul. Resursele informaţionale ale unei biblioteci electronice integrată într-o bibliotecă digitală sunt, după cum am văzut, din cele mai diverse: ansamblul resurselor digitalizate ale unei biblioteci documente primare, dar şi documente secundare în special cataloagele electroniceprecum şi link-uri m-am dat seama de site-ul web alte resurse electronice aflate într-o oarecare conexiune logică sau organizaţională.

Resursele informaţionale ale unei biblioteci digitale ar putea fi: cataloagele informatizate care reflectă colectivele proprii; cataloagele informatizate ale altor biblioteci; colecţii; full-text digitalizate; resurse şi instrumentele de documentare la distanţă, indiferent de tipul de format şi de organizare, abonamente la publicaţii electronice şi la baze de date, acces la CD-ROM-uri în reţea; resurse informaţionale integrate într-un sistem partajat etc.

Definition and Purpose of a Digital Library. Conectarea obligatorie la reţele şi disponibilizarea resurselor informative prin intermediul acestora determină ca bibliotecile digitale să nu fie percepute ca entităţi singulare. În acest nou context informaţional, utilizatorul este cel care evaluează biblioteca digitală. Transparenţa serviciilor de informare, interfeţe familiare, instrumente şi programe de informare şi comunicare folosite direct de utilizatori arată în ce măsură o asemenea structură şi-a atins sau nu scopul.

Integrând resursele informaţionale, tehnologiile de informare şi comunicare, utilizatorul, într-un concept organizaţional putem spune, asemeni lui Paul Duguid, că biblioteca digitală reprezintă contextul care include într-o strânsă dependenţă colecţiile electronice şi instrumentele de management al informaţiei 5 : concept de bibliotecă digitală nu este echivalent cu cel de colecţie digitală şi instrumente de management al informaţiei adecvate; reprezintă contextul care reuneşte colecţiile, serviciile, utilizatorii în scopul asigurării întregului ciclu de viaţă al informaţiei: crearea, disiminarea, utilizarea, prezervarea, procesul de informare propriuzisă, cunoaşterea.

Biblioteca digitală asimilează şi dezvoltă o serie marya datând un deputat principii din domeniul Biblioteconomiei şi Ştiinţelor Informării: documentele electronice constituie o colecţie organizată; documentele care constituie colecţia sunt create, achiziţionate, colectate, semnalate în acord cu principiile de dezvoltare a colecţiilor; documentele electronice sunt disponibilizate într-o manieră coerentă direct sau prin produse şi servicii specializate, astfel încât să permită utilizatorului folosirea lor asemeni materialelor de bibliotecă obişnuite; structura biblioteconomică în ansamblu este abordată potrivit principiului dezvoltării dinamice, adică se are în vedere o evoluţie în timp a bibliotecii bazată pe stabilitatea resurselor, actualizarea lor, eliminarea documentelor vechi, inaccesibile sau inadecvate, actualizarea şi diversificarea instrumentelor de acces şi utilizare a resurselor informaţionale.

Biblioteca digitală este în egală măsură un concept organizaţional, dar şi o structură stabilă. Realitatea virtuală este considerată în acest caz cea definită de contextul electronic.

Nu s-a impus în literatura de specialitate o definiţie ştiinţifică a conceptului de biblioteca virtuală, sensurile vehiculate fiind cele contextuale, colocviale sau impuse ca o sintagmă şablon.

marya datând un deputat chelsea datând 50

Biblioteca virtuală rămâne doar un concept organizaţional care integrează într-un context unitar resurse electronice, tehnologice de informare şi comunicare, utilizatorii fără o precisă delimitare spaţiotemporală. Altfel spus, biblioteca virtuală este o bibliotecă digitală fără delimitări spaţio-temporale şi am mai adăuga că şi fără respectarea marya datând un deputat a principiilor de construcţie, structurare, prelucrare, comunicare, utilizare, prezervare a resurselor informaţionale exclusiv electronice.

În domeniul ştiinţific al Ştiinţelor Informării şi Comunicării, termenii de bibliotecă digitală şi bibliotecă virtuală sunt consideraţi sinonime parţiale şi, de fapt, când se vorbeşte de bibliotecă virtuală, se are în vedere sensul mult mai concret şi mai explicit al bibliotecii digitale. Mutaţiile la nivelul proceselor biblioteconomice, produselor şi serviciilor oferite Mediul electronic influenţează realizarea proceselor biblioteconomice atât din perspectiva ameliorării calităţii realizării lor, cât şi din perspectiva modificării conţinutului acestora.

Luând în considerare procesele tradiţionale de bibliotecă, observăm o serie de mutaţii la nivelul documentelor electronice disponibile în reţele: Selecţia Identificarea titlurilor selectate de utilizatorii unei biblioteci este într-o anumită măsură o sarcină mult mai uşoară în mediul electronic. Mari edituri, 6 asociaţii profesionale, institute de cercetare, universităţi semnalează, sub formă de liste sau repertorii, producţia lor editorială, precum şi jurnale electronice, considerate cele mai importante în lumea ştiinţifică sau profesională.

Toate criteriile de selecţie utilizate în selecţia tradiţională sunt aplicabile şi în cazul documentelor electronice: relevanţa faţă de nevoile utilizatorilor, profilul bibliotecii, continuitatea colecţiilor, statutul şi prestigiul editorilor, preţul şi, în plus, caracteristicile mediului electronic. Problem or panacea? Pentru serialele electronice însă, problema nu mai rămâne la fel de simplă.

Sunt seriale care publică preprinturi, adică materiale, articole care nu au obţinut încă avizul comitetului ştiinţific şi despre care nu se ştie cu siguranţă dacă vor apărea în varianta finală. Mai mult, pot exista pagini Web care în momentul actualizării îşi schimbă conţinutul chiar dacă nu în totalitate.

În aceste condiţii se pune întrebarea: Care este documentul pe care îl semnalează biblioteca? Catalogarea În prezent, foarte puţine biblioteci se ocupă de catalogarea documentelor electronice disponibile în reţele. Metoda cea mai utilizată nu este catalogarea la anmeldelse dating sider ci, mai degrabă, preluarea înregistrărilor bibliografice din surse autorizate, precum OCLC.

O altă problemă a catalogării acestor documente este formatul utilizat. Este folosit un format de tip MARC care, prin câmpuri din blocul 8, permite realizarea unei legături între serialul electronic şi catalogul sau baza de date a bibliotecii.

marya datând un deputat nhs dating site

În absenţa unei interfeţe Web cu cea a catalogului de bibliotecă, se utilizează metoda constituirii de liste, pe pagini Web, cu seriale electronice solicitate de utilizatori. Disponibilizarea Achiziţionarea unui document electronic reprezintă de fapt achiziţionarea licenţelor de acces. Cele mai frecvente sunt licenţele pentru bazele de date pentru serialele electronice. Este vorba practic de licenţe cumpărate de instituţii majoritatea biblioteci şi instituţii de cercetare pentru utilizatorii lor şi, în acest fel, seriale sunt disponibile într-un cadru controlat.

Un utilizator obişnuit poate consulta publicaţiile seriale electronice negratuite fie dacă se abonează abonamentele la publicaţiile prestigioase sunt extrem de scumpefie dacă apelează la o bibliotecă care a cumpărat licenţa de acces pentru acestea.

Chiar în cazul în care o bibliotecă sau o instituţie a cumpărat dreptul de acces la un serial electronic, pe plan intern prin proceduri de parolare a calculatoarelor, se poate limita accesul pentru unii utilizatori. Problemele legate de imprimare sunt legate de formatul în care se găseşte articolul, de construcţia paginii Web şi de costurile pe care le implică aceasta în operaţie. Costurile Dacă o bibliotecă ia decizia de a achiziţiona documente electronice, marya datând un deputat legate de costuri sunt legate de: costurile achiziţiei propriuzise, costuri privind pregătirea personalului de bibliotecă pentru a gestiona asemenea documente; costuri legate de instruirea utilizatorilor, costuri pentru tehnologie, alte costuri excepţionale de exemplu costuri legate de imprimarea articolelor sau prelucrarea lor.

Arhivarea Problema arhivării documentelor electronice rămâne o problemă nerezolvată. Pot exista variante de arhivare centralizată la distanţă sau pe plan local prin transpunerea pe CD-ROM sau în format hârtie. În prezent, editorii realizează şi arhivarea propriilor seriale electronice şi în multe cazuri percep un alt preţ pentru serialele arhivate. Există opinii care afirmă că arhivarea acestor documente ar trebui să fie responsabilitatea bibliotecilor naţionale. În acest caz, se pune întrebarea: Cum acţionează legea depozitului legal în cazul publicaţiilor electronice?

O altă problemă este legată de împrumutul într-o bibliotecă. Dacă o bibliotecă se abonează la versiunea electronică a unui serial, legislaţia copyright-ului şi a licenţelor nu-i permite să facă copii pentru o altă bibliotecă.

De la vest la est şi de la est la vest: avatarurile identitare ale francezilor din Banat 1 Cartea de faţă este în primul rând radiografia unui teren constituit în timp şi explorat succesiv, privit acum de la oarecare distanţă şi reconstruit aici într-o formulă menită să focalizeze câteva chestiuni teoretice pornind de la un studiu de caz. Între ele voi insista mai ales asupra relaţiei dintre memorie şi identitate sau mai exact asupra modalităţilor prin care discursurile memoriale participă la construirea unei identităţi.

Produsele şi serviciile oferite de o bibliotecă prezintă o serie de caracteristici generate de mediul electronic: au la bază, în principal, informaţia, şi nu documentul; se prezintă sub forma resurselor informaţionale integrate; au o dinamică deosebită a conţinutului informaţional; necesită utilizarea de standarde şi norme diverse în etapele care constituie ciclul de viaţă al resurselor informaţionale şi documentare; se disponibilizează prin reţele; se integrează în procese complexe vezi de exemplu e-learning etc.

Resursele documentare din biblioteci s-au diversificat considerabil ca tipologie. Alături de resursele tradiţionale, deosebit de utilizate sunt resursele documentare ce traversează reţelele de telecomunicaţie: bazele de date textuale mult utilizate sunt cele ce includ presa de activitate şi periodicele ştiinţifice ; fondurile electronice ale bibliotecilor; fonduri electronice de imagini fototeci specializate, fonduri muzeale ; documente în ediţie electronică, fără echivalent tipărit; literatură gri fiind în general exceptată de la regulile copyright este facil de pus în reţea ; situri Web tematice, negrupate virtual o informaţie slab structurată permiţând legături hypertextuale, dar din păcate de calitate inegală 22 Biblioteca Judeţeană Mureş Mutaţiile la nivelul profesiei de bibliotecar Bibliotecarul este al treilea intermediar al canalului informaţional.

TIC produc mutaţii în conţinutul tuturor proceselor biblioteconomice: achiziţie, evidenţă, prelucrare, comunicarea documentelor, elaborarea de produse informaţionale, activităţile de animaţie culturală. Activităţile repetitive care pot fi supuse unui algoritm sunt preluate de către calculator, bibliotecarului revenindu-i sarcina de a verifica corectitudinea datelor introduse într-un sistem de calcul, de a le supune unei analize critice şi de a realiza produse intelectuale cu valoare adăugată.

Sistemele automatizate integrate de bibliotecă au devenit o prezenţă familiară în aproape toate marile biblioteci. De asemenea, datorită Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicării, bibliotecile şi-au lărgit aria de manifestare şi sub aspect fizic, şi sub aspectul conţinutului. Sub aspect fizic, putem vorbi oarecum exagerând de bibliotecile fără ziduri, de bibliotecile virtuale întrucât, prin marya datând un deputat reţelelor, putem accesa colecţiile bibliotecilor renumite din propriul birou sau propria locuinţă, fără a fi necesară deplasarea la sediul instituţiei.

Din punct de vedere a conţinutului, se observă deja că bibliotecile îşi mută accentul de la document spre informaţie.

Sunteți pe pagina 1din 89 Căutați în document An IV, nr.

Nu mai este suficientă semnalarea existenţei unui document în colecţiile bibliotecii; se încearcă să se pună la dispoziţia utilizatorului conţinutul informaţional al acelui document. În aceste condiţii, bibliotecarilor le revine rolul de manageri ai cunoaşterii şi de formatori ajutând utilizatorii să-şi găsească şi să utilizeze eficient resursele informaţionale.

Spre deosebire de editor şi librar, bibliotecarul nu este un simplu intermediar al unui document; bibliotecarul, alături de document, furnizează şi o serie de informaţii privind conţinutul informaţional al acelui document, într-o formă cât mai unitară şi mai completă cu putinţă şi, în plus, pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente tradiţionale şi informatice necesare accesului la informaţie.

marya datând un deputat dating site writer profil

Mutaţii la nivelul utilizatorului Atunci când bibliotecile analizează comunitatea deservită remarcă o extindere a acesteia, existenţa de surse alternative de informare şi astfel apar forme de concurenţă în deservirea informaţională a comunităţii, mutaţii în comportamentul clasic al utilizatorului de bibliotecă, 7 Canalul informaţional este constituit din: autor, editor, librar, bibliotecar, utilizator. În contextul informaţional definit de TIC nu mai putem vorbi de un utilizator, cititor inocent care este capabil să acceseze un conţinut informaţional bazându-se pe un minim de cunoştinţe şi pe propria intuiţie.

A controla sau a stăpâni informaţia presupune un ansamblu de activităţi de formare care coexistă şi se completează reciproc: formarea preuniversitară, formarea universitară, formarea continuă a adulţilor diferite modalităţi de formare şi autoformare a utilizatorilor. Cultura informaţională reprezintă un ansamblu de cunoştinţe teoretice şi competenţe practice care permit identificarea unei nevoi informaţionale urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei gândite, într-un demers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui răspuns şi comunicarea informaţiei reţinute şi prelucrate.

Un model clasic de formare a unei culturi informaţionale are în vedere următoarele aspecte: cunoaşterea structurilor de marya datând un deputat şi documentare în principal bibliotecile localizare, organizare, servicii, oferte ; formarea în cercetarea de bibliotecă cunoaşterea cataloagelor, bibliotecilor, lucrărilor de referinţă etc.

Axis Libri 12

Scopul cercetării rămâne însă acelaşi: construirea de sens, pornind de la sursele identificate şi crearea de produse ce exprimă şi comunică eficient acel sens, acea semnificaţie. Pentru îndeplinirea acestui scop este nevoie ca fiecare individ să fie capabil : să determine şi să definească precis nevoia informaţională; să localizeze eficient sursele de informare; să evalueze critic elementele informative şi sursele de informare; să integreze informaţiile selectate în cunoştinţele sale de bază; să utilizeze efectiv informaţia pentru realizarea activităţii propuse; să înţeleagă problemele economice, sociale şi legale ce însoţesc informaţiile şi să folosească informaţia în mod etic şi legal.

Este necesar să fie cunoscute metodele de producere, prelucrare şi regăsire a informaţiei, la marya datând un deputat se adaugă metodele şi tehnicile de bază pentru controlul şi utilizarea informaţiei. Pentru a-şi îndeplini menirea, bibliotecile trebuie să se preocupe de elaborarea şi punerea în aplicare a noi modele de organizare a informaţiei; să stabilească şi să furnizeze criteriile de regăsire a informaţiei criteriile derivate din analiza comunităţii deservite, din misiunea şi obiectivele bibliotecii, din cunoaşterea modalităţilor şi formelor de construcţie şi comunicare a informaţiei ; să asigure selectivitatea în regăsirea informaţiei decurge din stabilirea criteriilor, o particularizare a acestora în funcţie de solicitarea expresă a utilizatorului modele de selectivitate care ţin de situaţii informative contextuale ; elaborarea de produse şi service de informare electronice accesibile prin Internet; dezvoltarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniu Ştiinţelor Informării şi Comunicării.

Hasdeu Chişinău Abstract Humour, as a Remedy for Improving the Interpersonal and Institutional Communication The role of humour in social communication in the librarian field is stated by the author in the following sentence - to communicate with humour, by using humour, in a field where communication is very serious is a great advantage for the institution and for the person that is practicing it.

Starting with the theoretical approach of using humour as a remedy for improving the process of communication, the author refers to some examples used in the librarian environment within the manager-collaborator relation, in the personal and professional relations, and in all the communication activities - debates, dialog, presentations etc. The author identifies several advantages of using humour in communication stressing up the idea that the librarian must develop his humorous skills and the institution must encourage the development and the preservation of these feature by providing models.