Dating natchez doamna

Deşi ochii lui îi zâmbeau, emanau atâta sexualitate, încât Caroline era pregătită să o rupă la fugă numai dacă el se apleca puţin spre ea. Panait comunicase la ºantier tov. Mary dădu din cap că da, încercând să zâmbească.

Orfană însăși, Millie decide repede să-l adopte, dar află de la Ralph Galloway Ron Randellșeful locului, că trebuie să fie căsătorită pentru a avea o șansă. Disperată, inventează un logodnic la fața locului convenabil departe în Alaskadar Ralph insistă să-l intervieveze pe iubitul ei fantomă în termen de 60 de zile.

datând pe cineva cu astm

Când Doug apare overwatch de evaluare căutarea unui loc de muncă, Millie îl consideră foarte potrivit pentru soț la fel ca și restul personalului ei exclusiv feminin și acceptă o invitație la o întâlnire. Cu toate acestea, în calitate de autor nepublicat, Doug simte că se întâmplă ceva ciudat.

Nu avea să se mai chinuie să fie reflectarea dorinţelor tuturor celorlalţi. Până la sfârşitul verii, avea de gând să ştie cu exactitate cine era Caroline Waverly.

Simţindu-se mai bine, porni maşina şi continuă să străbată aleea. Îşi aminti vag cum mai trecuse pe acolo odată, demult, când venise să-şi viziteze bunicii. Fusese o vizită scurtă, bineînţeles — mama Carolinei făcuse tot posibilul să-şi reteze propriile legături cu provincia dar Caroline şi-l amintea pe bunicul ei, un bărbat solid şi rumen la faţă, care o dusese la pescuit într-o dimineaţă.

Îşi aminti şovăiala ei copilărească de a pune momeala în cârlig, până când bunicul ei îi spusese că râma aceea bătrână abia aştepta să prindă un peşte mare şi gras.

Emoţia ei teribilă din clipa în care i se mişcase undiţa şi sentimentul de veneraţie şi împlinire, care o stăpânise când se întorseseră acasă cu trei peşti mari. Bunica ei, o femeie foarte slabă, cu un dating natchez doamna de culoarea oţelului, îi prăjise într-o tigaie neagră şi grea.

Deşi mama Carolinei nici nu vrusese să guste, ea mâncase cu poftă. Pe atunci avea şase ani, era fragilă, cu degete lungi şi subţiri, şi ochii verzi şi mari. Când văzu casa, zâmbi. Nu se schimbase prea mult. Vopseaua începuse să se cojească de pe obloane şi iarba era înaltă până la gleznă, dar casa era tot bine îngrijită, cu o verandă acoperită şi cu un horn din piatră foarte puţin înclinat spre stânga. Simţi cum i se umplură ochii de lacrimi şi clipi de câteva ori, ca să le împiedice să izvorască.

Nu trebuia să dating natchez doamna tristă. Bunicii ei beneficiaseră de vieţi lungi, pline de mulţumire. Era o prostie să se simtă vinovată. Când bunicul ei murise, cu doi ani în urmă, Caroline se afla într-un turneu concertistic la Madrid şi era copleşită de obligaţii. Pur şi simplu, îi fusese imposibil să se ducă la înmormântare. Şi încercase, încercase foarte mult, să-şi convingă bunica să se mute în oraş, unde ea s-ar fi putut duce mai uşor în vizită între turnee.

Dar Edith nici nu vrusese să audă; râsese la gândul de a părăsi casa în care intrase ca tânără mireasă, cu şaptezeci şi ceva de ani în urmă, casa în care fuseseră născuţi şi crescuţi copiii ei, casa în care trăise toată viaţa. Iar când murise ea, Caroline era într-un spital din Toronto, unde se refăcea în urma epuizării.

Nu aflase despre moartea bunicii ei decât la o săptămână după înmormântare.

ce este un bun site de dating online

Deci, era o prostie să se simtă vinovată. Dar, stând aşa în maşină, mângâiată de aerul condiţionat, fu copleşită de emoţie. A — Îmi pare rău, le spuse ea fantomelor.

Îmi pare atât de rău că n-am fost aici. Că n-am fost niciodată aici. Oftând, îşi trecu degetele prin părul blond de culoarea mierii. Nu îi folosea la nimic dacă stătea în maşină şi medita. Trebuia să-şi ducă lucrurile în casă, să se instaleze.

Era locuinţa ei acum şi avea de gând să o păstreze. Când deschise portiera, simţi că se sufocă din cauza valului de căldură care o izbi în faţă. Luă cutia cu vioara de pe bancheta din spate şi era deja extenuată, după ce duse instrumentul şi o cutie grea cu partituri pe verandă.

Mai făcu trei drumuri până la maşină, pentru a lua valizele, două pungi mari cu alimente, pe care le cumpărase dintr-o piaţă mică aflată la vreo treizeci de mile spre nord, şi în cele din urmă casetofonul. După ce strânse toate lucrurile pe verandă, scoase cheile. Fiecare avea câte o hârtiuţă agăţată; uşa din faţă, uşa din spate, cămara pentru rădăcinoase, seif, camioneta Ford. Scoaseră un clinchet muzical când Caroline o alese pe cea de la uşa din faţă. Aceasta scârţâi, ca orice uşă veche, şi se deschise dezvăluind interiorul unei case nelocuite.

Luă întâi vioara, căci era, cu siguranţă, mult mai importantă decât orice altceva. Puţin pierdută şi, pentru prima oară, singură, păşi înăuntru. Holul ducea direct în spate, unde ea ştia că se află bucătăria. În stânga era o scară a cărei balustradă din lemn de stejar era închisă la culoare şi acoperită de o peliculă subţire de praf.

Chiar sub scară era o masă pe care se aflau un telefon, negru şi greu, cu disc şi o vază goală. Caroline lăsă jos cutia şi se puse pe treabă. Duse alimentele la bucătărie şi le vârî în frigider, bucurându-se foarte mult că acesta sclipea de curăţenie. I se spusese că nişte femei din vecinătate veniseră şi făcuseră curăţenie după înmormântare şi Caroline îşi dădu seama că era adevărat. În afară de praful acumulat în decursul a două luni şi de pânzele de păianjen apărute în colţuri, se simţea mirosul vag de Lysol.

Se întoarse încet în holul de la intrare, tocurile răsunând pe parchet. Vârî capul în camera de zi, cu pernele ei şi cu consola televizorului care părea extrem de veche, apoi, în living-room, unde trandafiri de dulceaţă decoloraţi dating natchez doamna căţărau pe pereţi şi mobila era acoperită de pânze albe.

După aceea, în studioul bunicului ei, unde se aflau dulapul cu puşti de vânătoare şi pistoale, şi fotoliul încăpător cu braţele zdrenţuite. Luând valizele, urcă la etaj pentru a-şi alege camera. Se decise asupra dormitorului bunicilor ei. Patul mare părea să ofere confort. Scrinul din lemn de cedru, de la picioarele acestuia, ar fi putut ascunde secrete. Violetele şi trandafiraşii de pe pereţi trebuiau să aibă un efect liniştitor. Caroline puse valizele deoparte şi se duse la uşa îngustă din sticlă, care dădea pe veranda de la etaj.

De acolo putea să vadă trandafirii şi plantele perene ale bunicii ei, care luptau contra bălăriilor. Auzea apa lovindu-se de o stâncă sau de vreun buştean căzut în spatele stejarilor şi a muşchiului spaniol. În depărtare, văzu fâşia maro de apă care era puternicul Mississippi. Se auzeau păsări ciripind, o simfonie de sunete în acel aer încins — gaiţe şi vrăbiuţe, ciori şi ciocârlii. Şi poate ţipătul gâlgâit al curcanului sălbatic.

Visă acolo, câteva clipe, o femeie cu o conformaţie delicată, puţin cam prea slabă, cu mâini superbe dating natchez doamna ochi adumbriţi. Timp de un moment, priveliştea, miresmele şi sunetele dispărură. Ea se afla în camera de zi a mamei, unde se auzea doar ticăitul ceasului şi se simţea parfumul Chanel. Foarte curând aveau să plece la primul ei recital. Vocea mamei era caldă şi şoptită, şi nu lăsa loc pentru comentarii.

Nu merită să ţinteşti spre nimic altceva. Caroline îşi datând un tip greșit degetele de la picioare îndoite în pantofiorii de lac Mary Jane din cauza nervozităţii. Nu avea decât cinci arii. În salon apoi, braţele durând-o după două ore de repetiţii. Afară, soarele era strălucitor şi auriu. Şi, văzând o pasăre stând în echilibru pe o creangă, începu să chicotească, oprindu-se din cântat.

Strigă mama ei de pe scară. Nu ţi-a mai rămas decât o oră de exersat. Cum vrei să fi pregătită pentru acest turneu, dacă nu ai niciun pic de disciplină? Ia-o de la capăt. În culise, chinuindu-se să-şi potolească nervii în seara premierei.

Şi era obosită, era atât de obosită după repetiţii nesfârşite, pregătiri, drumuri. Oare de când trăia acel calvar? Cât avea, optsprezece, douăzeci de ani? Parcă dating natchez doamna fi moartă. Acea voce agitată, degetele care îi ridicară bărbia. Ştii cât de mult am muncit eu şi tatăl tău ca să ajungi unde eşti acum?

Cât ne-am sacrificat? Şi, uită-te ia tine, cu zece minute înainte de ridicarea cortinei, stai şi visezi în faţa oglinzii. Întotdeauna îi păruse rău.

Stând în patul acela de spital în Toronto, bolnavă, epuizată, ruşinată. O întrebă mama ei, al cărei chip furios plutea deasupra ei. Îmi pare rău. A — Îţi pare rău! La ce sunt bune părerile de rău?

Îţi faci praf cariera, l-ai supărat pe Luis îngrozitor. Nu m-ar mira să rupă şi logodna. Lam văzut chiar înainte de ridicarea cortinei… în cabină. Era cu alta.

Şi, chiar dacă ar fi aşa, numai tu eşti de vină. După felul cum te-ai purtat în ultima vreme, mergând ca o stafie, anulând interviuri, refuzând să mergi la petreceri, era de aşteptat. După tot ce am făcut pentru tine, aşa îţi arăţi dating natchez doamna. Cum crezi că o să mă descurc cu presa, cu speculaţiile, cu încurcătura în care m-ai lăsat? Nu mai pot s-o fac. Nu, îşi spuse Caroline, deschizând ochii din nou.

Nu, mai putea să o facă. Nu putea să fie ceea ce dating natchez doamna alţii să fie. Nici acum, nici altcândva. Oare era egoistă, nerecunoscătoare, răsfăţată, aşa cum spusese mama ei? Nu părea să mai conteze acum. Nu mai avea importanţă decât faptul că era acolo.

La zece mile distanţă, Tucker Longstreet intra în centrul orăşelului Innocence, stârnind un nor de praf şi speriindu-l de moarte pe Nuisance, câinele de vânătoare al lui Jed Larsson, care îşi odihnea oasele pe porţiunea de beton de sub tenda cu dungi a prăvăliei. Caroline Waverly ar fi înţeles perfect spaima câinelui, în clipa în care acesta a deschis ochii şi a văzut acea maşină roşie, strălucitoare, venind direct spre el şi oprind la numai cincizeci de centimetri de locul lui de odihnă.

Schelălăind, câinele se ridică repede şi fugi într-un loc mai sigur. Tucker râse uşor şi îl chemă pe Nuisance cu un fluierat, dar câinele îşi văzu de drum. Ura acea maşină roşie atât de mult, încât nu se apropia de ea nici măcar ca să urineze pe roţi. Tucker îşi vârî cheile în buzunar. Avea toate intenţiile să cumpere orezul, Coca-Cola şi apa de toaletă pentru Delia, după care să se întoarcă şi să se întindă iarăşi în hamac, unde considera el că era locul unui om deştept într-o după-amiază călduroasă.

Şi, probabil, o bucată zdravănă de prăjitură cu afine. Mai târziu avea să petreacă mult timp regretând acel mic ocol. Membrii familiei Longstreet erau destul de deştepţi — sau de leneşi — încât să angajeze oameni care să se ocupe de acele firme. Dwayne arăta un interes slab faţă de pensiuni, trecând în fiecare zi de întâi ale lunii pentru a aduna banii sau să asculte scuzele şi să noteze ce reparaţii erau necesare. Dar Tucker ţinea contabilitatea, indiferent dacă îi plăcea sau nu.

Odată, când se răzvrătise împotriva acestui lucru, Josie preluase acea activitate, dar dăduse totul peste cap atât de groaznic, încât lui Tucker îi trebuiseră zile întregi ca să facă ordine iarăşi în registre.

Totuşi, nu îi displăcea chiar atât de mult. Contabilitatea era ceva ce se putea face seara, pe răcoare, cu un pahar rece alături. Priceperea lui la socoteli făcea să fie o treabă mai degrabă plictisitoare decât dificilă. Înăuntru, podeaua era acoperită cu linoleum, îngălbenit de vreme şi pătat de ceea ce păreau a fi excremente de muşte.

Separeurile erau din vinilin roşu, o îmbunătăţire faţă de maronul rupt şi zdrenţuit, pe care Tucker îl înlocuise cu numai şase luni în urmă. Roşul se transforma deja în portocaliu. De-a lungul anilor, oamenii scrijeliseră tot felul de mesaje pe suprafeţele laminate ale meselor. Un fel de tradiţie a localului. Iniţialele erau cele preferate, împreună cu inimi şi săgeţi, dar, dating natchez doamna când în când, cineva era inspirat să mai strecoare şi câte un Hei!

Sau în cazul unui singur client morocănos, Mănâncă rahat şi mori. Fiecare separeu avea tonomatul său, unde puteai alege orice melodie voiai; trei melodii pentru douăzeci şi cinci de cenţi. În faţa tejghelei erau înşirate douăsprezece scaune, toate îmbrăcate în acelaşi vinilin roşu, decolorat. Într-un vas de sticlă cu trei nivele se aflau ofertele zilei în materie de prăjituri. Privirea lui Tucker se opri asupra celei cu afine, cu o adevărată încântare.

Schimbând saluturi din mână şi hei-uri cu câţiva clienţi, se îndreptă spre locul unde sora lui stătea în faţa tejghelei. Vorbind cu Earleen, Josie îşi bătu fratele uşor pe braţ, fără să se întrerupă. O să se ude el din când în când, dar atâta tot. Earleen râse şi şterse dating hk 91 cerculeţe ude de pe tejghea. Aşa se aude. Salut, Tucker, spuse ea apoi şi îşi sărută fratele cu zgomot, înainte să-şi plimbe degetele prin faţa ochilor lui.

Abia miam. Făcut manichiura. Ce zici?

este tango mea un site de dating

El îi examină unghiile lungi şi roşii. Earleen, dămi o limonadă dating natchez doamna o bucată de plăcintă cu afine şi cu îngheţată de vanilie deasupra. Mai dating natchez doamna încântată de descrierea lui Tucker, Josie îşi trecu degetele prin părul negru. Era la coafor ca să se vopsească la rădăcină şi îşi tot mişca mâna ca să-i vadă toată lumea bucată de sticlă, căreia ea îi zice diamant. Pentru ce furi nu plãteºti impozit, înþelegi? Ce câºtigi, plãteºti impozit. Eu nu am ce sã fur, cã aº fura.

Ce sã fur? Un scriitor american sau francez angajeazã o carte, primeºte un avans, îi dã un avans calculat, are o dactilografã, o femeie, poate sã bea o bere, poate sã cãlãtoreascã, bate la maºinã. Eu am un avantaj: am o piesã pe piaþã, am douã piese pe piaþã, am un film ºi, ºi. Nu se poate, nu se poate! Ceva nu este în ordine! Þuli îi dã dreptate Nu e în ordine nimic. Pot sã spun cã banda asta de bandiþi sunt acuma sunt lipitorile satului. Înainte erau popa, notarul ºi învãþãtorul.

Þuli simte nevoia sã facã o precizare: ªi ºeful clubului Obiectivul îºi continuã, netulburat, peroraþia: ªi fac ce vor ºi restul satului stã ºi se uitã la ei, nu fac absolut nimica. Femeile lucreazã, mã, în gospodãrii, bãrbaþii nu fac nimic, cã toþi au funcþii. Cei care sunt în sat ºi cei care nu sunt, sunt plecaþi la munci. Þuli repetã de douã ori fraza: O sã se aleagã praful de ruºi!

E atât de mare, cum sã spun, spaþiul acela cã pot sã înghitã orice crizã. Nu uita cã Siberia aia e imensã ºi îi mai trimit sã se mai hrãneascã acolo. În Siberia sunt foarte multe gospodãrii particulare, sã ºtii Dl. Þuli: Da! Aºa fac mulþi Nu se poate face un pas cã ruºii se încruntã.

N-au sã facã manevre la noi, nu ºtii? Þuli:- Nu se ºtie 2. Domnule, ruºii nu pot intra în România decât în douã eventualitãþi Obiectivul: - Nu se ºtie?

Cargado por

Dar ceva a fost, dating natchez doamna, cã am fost la Bucureºti ºi am vãzut 40 de ruºi de ãia care Pe cuvântul meu cã pe amândouã pãrþile mantalei aveau decoraþii ca la Aºa ceva n-am mai pomenit.

Eu ºtiam dar Dl. Þuli lãmureºte lucrurile: Domnule, la Europa liberã a spus cã se pare cã a avut loc o conferinþã tehnicã cu standardizarea armamentului, chestii Obiectivul: - Da. În orice caz, la Bucureºti, din dating natchez doamna bine informate am aflat de sentimentul ãsta de mare uºurare cã am scãpat.

Þuli a înþeles. Obiectivul continuã: Sãptãmâna trecutã, la sfârºit. Adicã pericolul a trecut deocamdatã, ºtii? Acum, în acest moment al discuþiei, d. Þuli se dovedeºte a fi un interlocutor interesant pe teme de securitate regionalã ºi are loc un dialog documentat pe care îl reproducem mai jos: Þuli: - Domnule, ruºii nu pot intra în România decât în douã eventualitãþi.

Obiectivul: - În caz cã începe un rãzboi general Þuli: - Nu! Obiectivul: - Franþa în mod sigur o va face. Sã ºtii cã se apropie. În 3 luni, în douã luni de zile, cu libertatea presei ºi ruºii au venit aici Obiectivul:- Are cine sã facã aceastã Þuli: - Cã se cârâie Ceauºescu, cã situaþia este aºa cum e Obiectivul: - E adevãrat. Însã sã ºtii cã Ceauºescu are o opoziþie a partidului împotriva ãstora.

Enormã, domnule! Þuli: - Potim? Obiectivul: - Are o opoziþie enormã, domnule! Þuli: - Nu ºtiu dacã are! Nu ºtiu dacã are! În ultima perioadã a activitãþii sale partinice, Leonte Rãutu a fost timp de zece ani, între aniirectorul Academiei ªtefan Gheorghiu. A murit în anulla Bucureºti. Avram Bunaciu a fost acuzator public ºef la Tribunalul Poporului pânã în 28 iunie Comisiile Tribunalului au examinat, în acea perioadã tulbure, de suspecþi pentru crime de rãzboi ºi crime împotriva umanitãþii ºi a pronunþat de condamnãri.

Îna organizat Tribunalul Poporului din Cluj iar, ulterior, a devenit profesor universitar, ministru al Justiþiei, între ºi ºi ministru de Externe între A murit în N. Obiectivul: - Alexandru Drãghici Þuli: -Drãghici. Ãla e pe Nu se poate face nimic, absolut nimic. Trebuie sã ºtii cã evoluþia lui Ceauºescu, dupã pãrerea mea, cã Alexandru Drãghici ºi-a început cariera la fel ca Avram Bunaciu, ca acuzator public la Tribunalul Poporului.

În era, deja, general-colonel dupã ce fusese ministru al Securitãþii Statului între ºi ºi ministru de Interne-între ºi La ora când cei doi- Obiectivul ºi dl. Þuli- stau de vorbã, Drãghici era, încã, în putere. În anul viitor, Ceauºescu îl face simplu soldat ºi îl trimite director la Întreprinderea Agricolã de Stat Buftea, de unde iese la pensie în Moare, înla Budapesta, unde fugise pentru a nu putea fi extrãdat în România. Obiectivul: - Domnule, eu luni mã duc la Bucureºti.

Mãcar atâta sã aflu. A fost tot ce putea face mai bun. Obiectivul: - Politica internã e dezastruoasã, domnule Þuli: Cu politica internã nu are ce sã facã. În sistemul ãsta nu o sã poatã face nimic.

Cererea ºi oferta dacã le împiedici, dacã le pui tot soiul de obstrucþii, de tâmpenii, nu Concurenþa, concurenþa, sistemul ãsta a împins, dracu, lumea înainte. Dacã-l împiedici sã acþioneze, cum dracu sã facã? Este imposibil. Mai devreme sau mai târziu, în toate þãrile ªi atuncea spun: lasã cã românii sunt mai puturoºi 3.

Chestia cea mai grozavã din familia noastrã În continuare, Securitatea scrie cã Obiectivul afirmã, din nou, unele neajunsuri care se manifestã în þara noastrã, faþa de care nu se ia sic! În acest moment al discuþiei, vine doamna Rodica, femeia care a fãcut rost de coniac. Cei doi schimbã subiectul ºi vorbesc despre filmul Obiectivului e vorba de Corigenþa domnului profesor care urma sã aibã premiera, luni Apoi cei doi, dl. Þuli, discutã posibilitãþile de a trãi în condiþii normale, în majoritatea þãrilor.

Acesta, de profesie doctor, în anul s-a cãsãtorit cu o italiancã din Bucureºti, cu care a plecat în Italia ºi acum se aflã în Canada, are opt copii, este medic, are 7 cabinet particular, vilã ºi douã maºini. Legat de aceastã ultimã problemã, domnul ªerbãnescu spune: Dating natchez doamna ce este, mã, tu faci o mare prostie.

Eu sã fiu în locul tãu ºi la vârsta ta Însã pãcat cã tu nu înveþi o limbã strãinã Þuli: - Pãi, franceza Ob. Ce vei face, este o laºitate, vei face ce am fãcut ºi eu în 25 de ani de zile Þuli: - Nu, aºa e.

Eu îmi dau seama Ob. El povestea cã eu pe cine cunosc le spun: Dã-i drumul de aicea, ce dracu mai stai aicea? Îmi spunea: nu înþeleg de ce dracu nu pleci de aici, nu dating natchez doamna înþeleg pe voi care puteþi trece Obiectivul aduce, acum, în discuþie chestia cea mai grozavã din familia noastrã. El povesteºte cum ani de zile am trãit cu iluzia cã Bein Bela Sefel? Se ndrept spre vac, i omul mbrcat n haine din piele de cprioar slbi strnsoarea.

Prietenii lui rser. Oficialul se ntoarse spre negru : Joshua, strig el. Vino s ncarci vaca asta. Negrul cel uria se ndrept spre vac. Ascult, vcuo, spuse el cu voce tare. Cred c nu vrei s fii zvrlit la pmnt.

Aa c las-te urnit. Lu funia care nconjura gtul vitei i-i prinse captul cu dinii. Apoi o urni rapid. Se ndrept apoi spre pasarel, fornd animalul s mearg, ca s nu se prvleasc la pmnt.

Zmbea larg, innd ferm ntre dinii albi captul frnghiei. Merge ca o roab privete, spuse doamna Watson. Ei bine, n-am mai vzut niciodat aa ceva. Mulimea rdea i aplauda. Bieii fluierau i bteau din picioare. Vaca, nucit, se poticni pe puntea de lemn, mugind de-i fcea mil. Ceva ca un fulger licri prin faa ochilor lui Mary. Ceva strlucitor licri lng omul n piele de cprioar care nu reuise s urneasc vaca. Acesta alerga acum spre vas, cu braul ridicat. Uite-l, are pene prinse pe coada de lemn, exact ca n cri.

Oh, Dumnezeule, o s-l arunce n negrul acela. Fii atent, Joshua! Mna i nimeri pe bila decorativ de pe balustrada din faa ei.

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

O smuci i o arunc spre tomahawk-ul strlucitor. Auzi un zgomot surd cnd bila l lovi pe omul n piele de cprioar n cap. Oh, nu, gemu ea. Ce-ai fcut, Mary? Fugi repede de aici, nainte s afle cineva c tu ai fost cu pricina. O lu pe Mary de bra i o zori de-a lungul punii, apoi prin salon, pn n cabina doamnelor.

N-am vrut s-l rnesc, plngea Mary. Dar voia s arunce Taci, fetio. Cu ct vorbeti mai puin, cu att mai bine. N-o s spun o vorb, i nimeni altcineva, dealtfel. Doar s te dating natchez doamna departe de punte de acum nainte. Las-i pe cei de dating natchez doamna s-i rezolve singuri nenelegerile. Hai, vino i spal-te pe fa. E aproape timpul cinei i trebuie s artm bine.

Logoreea doamnei Watson nu se mai potolea. Examina garderoba lui Mary i declar c rochia de absolvire era exact ce-i trebuia, explicndu-i c toate bagajele erau pstrate ntr-un cufr, aproape de biroul cpitanului. O conduse pe Mary de-a lungul coridorului pn la cufr, instrui pe una din cameristele de culoare s-i cal ce rochia lui Mary, ca i pe a ei proprie, apoi s le aduc ndat la cabin.

Rochia asta i place cel mai mult domnului Watson din toate rochiile mele, spuse ea; o iau ntotdeauna cu mine n cltoriile astea pentru c este foarte potrivit felului stuia de petreceri, la care trebuie s apari n inut. Acum ia-i pantofiorii tia frumuei i uori.

Am s te ajut s-i faci prul i ai s fii regina vasului. O orfan, oh, e o poveste aa de trist. Am nclzit-o la snul meu, ca pe mieluica lui Abraham. Mary, spune-i cpitanului ce s-a ntmplat. Sunt sigur c o s vrea s stm lng el. O orfan la prima ei cltorie pe fluviu Dumnezeule, cpitane, ce elegant arat masa!

Ce albituri fine. Nu i-am spuse eu, Mary? Regina servete o mas de clas. Cpitanul mormi printre favoriii imeni c-i amintea de doamna Watson foarte bine. Apoi se concentr asupra polonicului cu care-i turna supa groas, maronie, din supiera dinaintea lui. Chelnerii sosir cu farfuriile de sup, i le aezar n faa fiecreia din cele treizeci i ase de persoane aezate la masa cea lung din mijlocul salonului.

Regina din Cairo avea doar jumtate din locurile din cabine ocupate de pasageri. Cele mai multe profituri i proveneau din transportul de mrfuri i de la pasagerii care-i gsiser adpost printre courile, butoaiele i vitele de pe puntea inferioar, unde cazarea costa zece ceni pe zi i merindele i le aduceai cu tine.

Mncarea pentru pasagerii din cabine era, cum promisese doamna Watson, foarte bun i se servea ntr-o abunden copleitoare. Dup primele douzeci de minute din timpul cinei, Mary realiz c nimeni nu spunea nimic referitor la faptul c ea aruncase bila. Asta nsemna c omul nu fusese lovit ru, i spuse ea i se bucur de puiul n sos cu piure de cartofi, mazre proaspt, morcovi, cornulee, past de tomate i lapte.

Se bucur de asemenea de conversaia cu btrna care sttea alturi de ea. Am optzeci i apte de ani, i spuse ea lui Mary i nc mai sunt n toate doagele. Am auzit, despre viteza datând yorkshire astea i mi-am zis c trebuie s cltoresc pe unul din ele nainte de a muri. M-am mbarcat la Rochester cu vaca mea i o s merg pn la Crown City.

Aproape trei sute de mile. Recunosc c pn atunci o s mnnc pe cinste. De cealalt parte a lui Mary, doamna Watson tcea, mncnd cu lcomie. Dup ce nghii ultima dating natchez doamna, vocea i reveni.

Acum ne putem retrage, Mary. Cu doamnele, bineneles. Brbaii abia ateapt s plecm ca s-i poat vedea de fumat i de alte drcii. Doamnele rspundeau cu mici exclamaii de simpatie, nainte ca doamna Watson s-i continue monologul, Mary se folosi de ocazie s ntrebe dac cineva i-ar putea spune cum era New Orleans. Nu tiu nimic despre oraul sta, mrturisi ea.

Nici mcar ct de departe este. Era foarte departe, afl ea.

dating într-o lume feministă

Att de departe nct nici una din doamne dating natchez doamna fusese pn acolo i nici nu cunotea pe cineva care s fi fost. Trebuia s fie ntre o mie cinci sute i cinci mii de mile. Aproape o sut. Mary rmase ca trsnit.

O s mbtrnesc pe vasul sta, printre babe, gndi ea. Domnul Watson l cunoate pe proprietar, spunea ea ntre timp, aa c noi cltorim ntotdeauna cu Regina. Mergem la Pittsburgh de patru sau de cinci ori pe an. Auzea vag hohotul de rs din salon i i imagina c putea s miroase fumul de igar. Hainele tatlui ei aveau ntotdeauna o vag arom de tutun. Se scul brusc, ntrebndu-se ce o deteptase. Pufitul ritmic al courilor vasului i aminti unde se afla. Apoi auzi muzic, de departe, vag, ca ntr-un vis. Mary sri din pat i trecu pe lng femeile care dormeau, ndreptndu-se spre fereastra cabinei.

Era o lun strlucitoare care ilumina balustrada punii i fcea bilele decorative s luceasc precum un ir de luminri. Dincolo de balustrad, putu vedea fluviul, negru i misterios, pe care lumina lunii descria o crare de argint ce ducea la un mal ndeprtat strjuit de arbori cu coroane argintii.

Muzica deveni mai distinct i se contura o apariie magic.

Arlington (Natchez, Mississippi) - Arlington (Natchez, Mississippi) - zoozle.ro

Era vasul acela mare, n alb i auriu, pe care-l vzuse la Pittsburgh. Toate luminile de pe cele trei puni ale sale erau aprinse, licrind n auriu, fcnd forma vasului s sclipeasc, strfulgernd. Pe cnd trecea pe lng domoala Regin, muzica o nfur pe Mary, ca o vraj. Auzi rsetele i vzu brbai i femei dansnd sub candelabrele strlucitoare de cristal.

Împerecherea lui Millie - zoozle.ro

Mary ascult pn ce sunetele se auzir tot mai slab, apoi se topir n deprtare. Privi dra alb a vasului, luminat de lun, pn ce totul dispru i rul rmase iari negru, strbtut de o singur band argintie. Malul din deprtare, cu copacii de argint, prea s lunece, ncet, linitit, frumos i straniu.

Mary oft, emoionat de tot ce vzuse i dori s dureze cltoria la nesfrit. Prea c nu exista nici timp, nici distan.

Totul era lipsit de msur. Fluviul era mereu acolo, acelai fluviu larg, agitat, neschimbtor, n ciuda succesiunii de cotituri i maluri abrupte i insule i orele. Pusese stpnire pe o banc ce ddea spre prora, adpostit de umbra proiectat de cabina pilotului, de deasupra. De acolo privea fluviul, privea celelalte vapoare cu aburi, plutele uriae, lepurile crnd butoaie i couri i vite i, uneori, familii cu oale de gtit i ciubre de splat, folosindu-le, n timp ce fluviul i ducea la destinaie.

Nu se plictisea niciodat privind iureul de pe rm cnd vaporul se ndrepta spre docuri sau debarcadere i putu n curnd s prevad cnd vasul se va opri din proprie iniiativ i va dating natchez doamna un membru al echipajului pe rm s cumpere combustibil pentru cazane sau mncare pentru masa de prnz sau sear. Cnd pasagerii coborau, sttea lng balustrad i le ura rmas bun.

Cnd noi pasageri se mbarcau, i privea cu interes, ncercnd s-i imagineze care puteau fi povetile vieii lor, tiind c le va afla probabil, cel puin parial, fiindc doamna Watson cu siguran c se va prezenta, mai nti pe ea, apoi pe Mary, povestindu-le tuturor trista istorie a bietei orfane. Astfel c Mary avea ntotdeauna companie pe banca ei. Pennsylvania rmsese mult n urm.

începe să se întâlnească cu o fată

Zile i mile i cotituri i debarcadere se ngemnau, estompndu-se, i apoi pe o parte a fluviului era Ohio i pe cealalt Kentucky. Cnd Watsonii prsir vasul, domnul Watson i napoie banii, cu o plecciune eapn, iar doamna Watson o strnse nbuind-o ntr-o mbriare nlcrimat, lsnd-o n grija doamnei Ohlandt.

Stout, Wrightsville, Aberdeen, Higginsport, Neville, Cincinnati, apoi o zi i o noapte de ateptare pentru o ncrctur uria de carne de vit n butoaie cu saramur. Orele apreau i dispreau, doamnele vorbeau cu Mary pe banca ei i n cabin. Dar nici una din ele nu fusese vreodat la New Orleans i nu cunotea pe cineva care fusese.

Pn la Louisville. N-ar trebui să observ un lucru atât de neînsemnat ca un nasture care-mi intră în spate, se gândi Mary, acum, când tatăl meu e mort. Ce nu-i în regulă cu mine? Totuşi, într-un mod ciudat, micul disconfort fizic făcuse posibil să audă ce-i spunea stareţa, să asculte şi să înţeleagă.

Ştirea fusese adusă de un mesager, un funcţionar de la biroul avocatului domnului MacAlistair. Sosise târziu, cu o noapte înainte, aducând cu el o mapă burduşită de documente legale. Hârtiile acelea, îi spusese el stareţei, erau cauza întârzierii înştiinţării lui Mary. Faţa stareţei era palidă şi nespus de abătută în timp ce vorbea.

De fapt, tatăl lui Mary murise cu şase zile înainte. Fusese deja îngropat, fără ca lui Mary să i se permită să ia parte la funeraliile lui. Astea fuseseră ordinele doamnei MacAlistair. Stareţa luă mâna lui Mary într-ale ei. Mai era ceva ce trebuia să afle Mary, ceva mai dureros decât moartea tatălui ei. Mama ta adevărată a murit când te-ai născut. Tatăl tău a venit la Pittsburgh după aceea, aducându-te helloyou dating el, şi câteva luni mai târziu s-a recăsătorit.

Doamna MacAlistair e mama ta vitregă. Să mă ierte Dumnezeu că spun asta, dar e o femeie crudă, insensibilă. A trimis vorbă că nu mai eşti binevenită în casa tatălui tău. E a ei acum, laolaltă cu toată averea tatălui tău. Am văzut eu însumi testamentul. Eşti săracă acum, Mary, şi fără casă. Nici măcar nu ştii cine îţi sunt naşii. Ai fost botezată acolo unde te-ai născut, înainte ca dating natchez doamna tău să vină la Pittsburgh.

Ştim că ai fost botezată aşa cum se cuvine. Tatăl tău mi-a povestit când te-a adus aici că dating natchez doamna era protestant, dar că mama ta era catolică şi că dorinţa ei fusese să fii crescută de Biserică. Biserica trebuie să fie acum familia ta, Mary.

  1. Dupa o scurta escala, ne imbarcam in zborul transatlantic cu destinatia Atlanta.
  2. Alexandra Ripley - Mostenirea din New Orleans - decarti
  3. Casa ei e un mic han din secolul optsprezece, aezat n interiorul unui spaiu de o jumtate de mil dintr-o ntindere fr de sfrit, din ceea ce n timpurile colonitilor fusese un drum principal.
  4. Alexandra Ripley - Mostenirea Din New Orleans

Nu ai alta. Mâna lui Mary se răcise şi devenise ţeapănă în mâinile stareţei. Faţa îi era ca a unei statui de piatră, ochii uscaţi, privind în gol.

  • Nicio parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloc -electronic sau mecanic — inclusiv prin fotocopiere, înregistrare magnetică sau prin alt sistem de stocare şi redare a informaţiei, fără permisiunea scrisă a Editorului.
  • 3 data regulii dating

Bătrâna călugăriţă se alarmă. Poate că ar fi trebuit să cheme un doctor când îi dăduse vestea lui Mary. Privi neliniştită spre ea. Brusc, Mary zâmbi. Călugăriţa fu şocată. Mama mea adevărată mi-a lăsat-o: e moştenirea de la ea. Tot ce am de făcut este s-o găsesc. Acum câteva săptămâni. Ne-a cerut să nu ţi-o dăm decât cu o zi înainte de absolvire.

Adevărata mea mamă, care mă iubeşte. Vreau să mă duc la New Orleans. Acolo am o casă. Maica stareţă a făcut tot ce-a putut ca să-i scoată din cap aventura asta, dar Mary a fost întotdeauna încăpăţânată. Şi făcu ultima oară semne de adio cu mâna spre fereastra vagonului care dispărea, ducând-o pe Mary, însoţită de două călugăriţe, la Pittsburgh. Aminteşte-ţi declamaţia ei, aminteşte-ţi de câtă voinţă a dat dovadă.

Şi broderia.

dating bartender de sex feminin

A reluat unele porţiuni de o sumedenie de ori până a reuşit corect modelul. Nu va accepta eşecul, indiferent cu câte greutăţi va trebui să lupte pentru asta. Sau visarea. Nu poate vedea realitatea când trăieşte tot timpul într-o lume imaginară. Vânătoarea asta de cai verzi pe pereţi o s-o bage într-o mulţime de necazuri, ţine minte ce-ţi spun. Va avea El grijă de Mary. Sora mai în vârstă deschise gura să răspundă. Dar la vederea feţei tinere şi luminoase a sorei Josepha, buzele i se lipiră strâns una de alta, oprindu-i cuvintele.

Mary o văzu pe sora Josepha făcându-i cu mâna, dar mai înainte de a-i fi putut răspunde trenul coti brusc şi mănăstirea se pierdu din vedere. Vreau să merg la New Orleans. Râse tare, impresionată, privind la faceți față în față două călugăriţe gata să-i împărtăşească emoţiile.

O priviră cu ochii lor înroşiţi, din care izvora durerea şi chinul. Mergeau amândouă la Pittsburgh să-şi tragă dinţii bolnavi.

Mary le zâmbi înţelegătoare, apoi îşi întoarse capul de la ele. O clipă, îşi aminti ziua absolvirii şi necazurile care îi distruseră speranţele. Dar îşi impuse să alunge amintirile. Durerea era prea proaspătă. Privi florile sălbatice care se căţărau printre fisurile rocii din faţă a muntelui, şi pătrunse din nou în lumea imaginară care-i alunga amintirile. Văzu imaginea mamei ei. Numele ei trebuie să fi fost Marie, la fel dating natchez doamna numele din cutie, la fel ca propriul ei nume, dar în franceză.

Era frumoasă, Mary era sigură de asta, cu pielea moale, părul mătăsos şi ochii de cel mai clar şi mai adânc albastru. Arăta ca cel mai iubit înger din scena Naşterii Domnului, scenă care atârna pe peretele capelei. Şi veghea asupra ei, Mary ştia asta, aplecându-se din cer, de sus, zâmbind învingătoare, fericită că Mary se ducea la familia ei, acolo unde îi era locul, acolo unde degetele ei ciudate, de păianjen, erau un semn de apartenenţă la un clan, nu ceva de care să-ţi fie ruşine şi să ascunzi.

Mănuşile din cutie erau semnul trimis de mama ei. Mary îşi ţinea mâinile una într-alta, mândră de ele, îndrăgindu-le. Pierdută în visare, nu observa zdruncinăturile vagonului sau lipsa de confort a băncilor de lemn, nici scurgerea înceată a timpului. O atingere pe umăr o readuse la realitate. Călugăriţa care stătea alături îi arăta peisajul din josul căii ferate.

E minunat. Mary se aplecă emoţionată pe fereastra vagonului, să privească în jos. Văzu fâşiile mari de apă reflectând pe alocuri soarele strălucitor şi-i veniră în minte lecţiile de geografie din pensionul mănăstirii. Murmură cu voce tare numele muzicale ale râurilor: Allegbeny… Monongahela… Ohio. Erau acolo, nişte panglici luminoase prin ţinutul verde, împreunându-se în centrul unui mănunchi de clădiri şi hornuri şi turnuri de biserică. În punctul de întâlnire a râurilor putu vedea un caleidoscop de culori, bluzele, fustele şi bonetele minuscule ale unor siluete ca de păpuşi, mişunând încolo şi încoace în apropierea râului, precum şi vapoarele, ca nişte jucării ce emiteau pete de fum negru din coşurile cu vârfuri aurite.

Suntem încă prea departe. Să ne grăbim, vă rog, să ne grăbim! Dar vagonul sălta în acelaşi mers monoton şi curând, atât oraşul, cât şi râurile dating natchez doamna din vedere.

Mary îşi reprimă nevoia de a sări şi de a o lua la goană spre oraş. Îşi muşca un colţ al buzei, încordată, eu trupul aplecat înainte, dorind din toată fiinţa ca roţile să alerge mai repede.

Păru că trecuse o eternitate până ce calea ferată ieşi dintre două masive formaţiuni stâncoase, pe un mal abrupt, ce domina punctul de împreunare a râurilor.

Vapoarele erau încă acolo, la fel şi oamenii. Şi Mary putu acum auzi şi zgomotul. Strigătele, fluierăturile, sunetele răguşite ale claxoanelor alcătuiau împreună o melodie dezacordată.

anul LXI * nr ( ) * octombrie - noiembrie cronica literarã - PDF Free Download

Mary scoase un adânc suspin de uşurare şi se lăsă să cadă înapoi la loc, mirată de înţepeneala umerilor şi a gâtului; apoi uită stânjeneala, copleşită de emoţia momentului. Într-adevăr pornise; asta era realitatea. Unul din vapoarele acelea trebuiau s-o ducă de-a lungul apei strălucitoare a fluviului la familia ei, în New Orleans.

Şi către aventură. Şi poate, chiar spre o idilă. Mary dădu din cap că nu. Voi duceţi-vă la dentist şi trăgeţi-vă dinţii. O să vă simţiţi mult mai bine după aceea. Oricum, nu mă puteţi ajută cu nimic. Vă rog, vorbesc serios.

O să mă descurc bine. Mary trăgea deja de curelele cu care-i erau legate bagajele, în spatele vagonului. Nu erau mari, doar o valiză în care se aflau uniforma ei de şcoală, hainele de absolvire şi articolele ei de toaletă.

Şi cutia. Curelele se desfăcură, Mary. Îşi luă iute bagajul în braţe şi coborî din vagon. Şi se întoarse spre intrarea decorată cu steag a debarcaderului unde era acostat vasul cu aburi. Ea îşi întoarse capul şi le zâmbi peste umăr. Era plăcută la înfăţişare, întotdeauna curată, dating natchez doamna părul castaniu periat cu grijă şi strâns într-o coadă de cal, unghiile tăiate şi curăţate cu grijă. Trupul ei era ca al unui băiat. Cel mai evident lucru la ea dating natchez doamna obrajii intens coloraţi, într-o vreme în care idealul era o piele extrem de albă, roşeaţa din obrajii lui Mary era în mod cert un cusur.

Fără ea, ochii i-ar fi putut fi atrăgători. Erau rotunzi, mari, de un cafeniu cald, culoarea vinului de Xeres. Dar obrajii uluitor de roşii erau singurul lucru pe care oamenii îl vedeau când se uitau la ea.

S-ar potrivi grozav cu zâmbetul ei fericit. Şi făcu semn birjarului să pornească. Mary trecu încet pe sub porţile debarcaderului, apoi se opri brusc, uluită. Uriaşul debarcader era pretutindeni animat de activitate. Trăsuri pentru două persoane şi trăsuri normale se încrucişau, birjarii strigau, luptându-se pentru un loc în apropiere de treptele de piatră pe care puteau coborî pasagerii. Aici vom face un tur panoramic al orasului.

Urmatoarea etapa a calatoriei ne conduce spre Charleston, cel mai vechi oras din Carolina de Sud, cel de la care si-a luat numele dansul ce a devenit foarte popular in anii ‘ Bogatia din zilele lui de glorie se regaseste in casele elegante de secol XVIII, care au rezistat luptei cu timpul si care formeaza zona rezidentiala.

Cazare Charleston. Dupa turul panoramic de oras in Charleston, plecare spre Columbia, capitala Carolinei de Sud din anul Orasul, care poarta numele descoperitorului Americii, Cristofor Columb si a fost primul cu dezvoltare planificata din Carolina de Sud si al doilea din Statele Unite, dupa Savannah.

Putem vedea South Carolina State House, Universitatea, casele istorice foarte bine conservate si restaurate ce pastreaza si acum din aerul aristocratic al acelei perioade.

Seara se ajunge in Atlanta oras olimpic, renumit prin berariile sale dar si prin faptul ca aici se afla sediul unei embleme de nivel mondial Coca Cola. Cazare Atlanta Ziua Vizita la World of Coca Cola. Pentru ca aceasta poveste sa aiba un sfarsit pe masura, veti vizita si casa unde Margaret Mitchell a scris faimosul roman “Pe aripile vantului”.

Transfer la aeroport pentru zborul de intoarcere in tara. Imbarcare si zbor spre Paris.