Cern rify partea 23, Meniu de navigare

Berciu, E. M enţionăm că la Eftim ie M urgu Rudăria , punctul cercetat se află, conform m anuscrisului, la P iatra O larului la M.

Macreas se im pune pe de o parite ca o ad ev ărată şcoală die filologie c la sică Cu greu s-ar fi p u tu t găsi un loc m ai potrivit p e n tru desăvîrşirea form ării Mi M.

Macreia acum, spre sfîr- 7 D espre F acultatea de litere şi filosofie, In stitu tu l de Studii Clasice, inclusiv activitatea lui M. Babeş Cluj. Studiu monografic.

cern rify partea 23

Sub red acţia lui C. Daicoviciu, Al. Roşoa şi A. Sarcinile care-i incum bă, ca practicant, în special serviciul la bibliotecă prin oare au treouit, la vrem ea respectivă, num eroşi alţi istorici, rep u ta ţi m ai apoi îi erează posibilitatea fam iliarizării cu biblioteca In stitu tu lu i; orele îndelungate de lectură se com pletează cu in i ţierea intr-o ştiinţă auxiliară a istoriei num ism atica.

Pe lingă Şt, Kovâes, tînărul M acrea lucrează la organizarea cabinetului num ism atic al Institutului. In vara anuluiprezintă teza de licenţă Circulaţia monetară din Dacia mss.

Sextil Pușcariu, Limba română. Vol I. Privire generală [1940]

Alegerea acestui subiect apare firească în urm a preocupărilor de num ism atică pe care le avusese în perioada studenţiei, cînd s-au pus bazele form ării sale ca num ism at. Obţinerea licenţei cu m enţiunea magna cum, laude m archează încheierea unei etape din viaţa lui M ibail M acrea şi începutul alteia, de noi eforturi şi satisfacţii totodată. Cursurile, seminariile, activitatea la In stitu t şi pe şantierele arheologice îl introduseseră în problem ele de bază ale istoriei antice, universale şi a Rom âniei, iar în cadrul celei din urm ă, mai ales în epoca dacică şi în cea romană.

Anii urm ători însem nau, în mod firesc, ani de perfecţionare prin continuarea studiilor; în acelaşi tim p, ei m archează începutul activ ităţii sale ştiin ţifice.

DE LA BUREBISTA LA DACIA POSTROMANĂ

Rărnîne să lucreze în c a d ru l Instituitului de Studii Clasice pe acesta m ai târziu Instituitul de Istorie şi arheologie al Academiei nu-1 va părăsi decât odată ou stingerea sa din viaţă ; practicantul va fi num it preparator suplinitor şi apoi titular. Foarte eurînd au urm at anii de desăvîrşire a studiilor: între si M ihail M acrea este bursier al Şcolii Române din Rama. Tinărului de 23 de ani, pornit de la ţară, dintr-o fam ilie eu opt copii, i se deschideau noi orizonturi: biblioteci şi m uzee -celebre, călătorii, contacte cu profesori şi savanţi străini, apropierea, fizică şi psihică, de m arile m o num ente ale antichităţii; în fine, o site-ul de potrivire generală şi istorică solidă, care se bazează pe sum a acestora.

Toate constituiau p rile ju ri p e n tru acum ularea a noi şi noi cunoştinţe; avînd dorinţa şi bazele tem einice ale studiilor d in ţară, posibilităţile a u fost folosite din plin, aşa cum au fă cut toţi cei oare s-aax bucurat, în anii respectivi, de avantajele u n u i stagiu în capitala vechii lumi românie. Floca, N.

Lascu, D. Pippidi, I. Cîte proiecte nu-şî vor fi îm părtăşit, cîte discuţii înflăcărate pe m arginea celor văzute sau citite nu vor ii av u t loc în casa din Valle Giulia! Pe lingă studiul m o num entelor romane, vizitarea muzeelor, a şantierelor arheologice, M acrea are cern rify partea 23 rileju l să audieze conferinţele unor profesori vestiţi in vitaţi la Accadentia di Romania: A.

M aiori, M. Ortiz, R. Paribeni, P. Orsi etc. In septem brie are posibilitatea să participe la cel de-al treilea Congres in tern aţio n al de arheologie creştină de la R a venna. Stagiului de specializare îi datorează şi un stadiu de artă rom ană privind trofeele, pe cane-1 va publica apoi în p a trie Cu m intea şi sufletul încărcate de cele văzute şi învăţate în Italia se întoarce la Cluj, unde îşi re ia activitatea lia Instituitul de S tudii Clasice.

Publică lucrări de num ism atică şi d e -epigrafie; -se ocupă în continuare de cabinetul num ism atic; participă, de asem enea, la reorganizarea m uzeului din şi apoi In afara specializării de la Şcoala Română din Roma a întreprins călătorii de studii în Ungaria, A ustria şi F ran ţa.

In octom brie participă la a l V I-lea Congres N a ţional de Num ism atică şi Nitanati partea 1 de la Cluj, susţinând comunicările Personificările Daciei în arta şi pe m onedele românie şi Nummi incusi din epoca republicană, în M uzeul din C luj.

Lucrarea privind trofeele este prezentată oa teză de doctorat, sub titlul Contribuţii la stadiul trofeului în a rta rom ană, m ss. Diplom a de doctor în arheologie şi istorie antică, dată la Cluj în 26 iunie poartă specificarea magna cum laude In aceşti ani M ihail M aerea începe cam paniile de cercetări arheologice în Transilvania şi Banat, singur sau în colaborare: castrul rom an de la Bologa îm preună cu G.

Pimtea, saib conducerea lu i C. Daicoviciu ; castrul rom an de la Rîşnov în colaborare ou I. Colan ; şi cetatea dacică de la Căpîlna îm preună cu I. Berciu ; castrul rom an de la Vîrfu-1 cern rify partea 23 P ă tru sub conducerea lu i C. D aicoviciu ; şi M ehadia săpături la castrai, aşezarea civilă, cim itir şi term e, în frunitea unui colectiv alcătuit din I. Russu, M. Moga, Y. M arinescu-g henovici şi N. G ostar ; fo rtificaţia de la Luncani-Târsa sub conducerea lui C.

Moga, periegheze în fostele judeţe Severin şi Caraş Lâszlo, C. Kos şi N. M aerea, n u U n disegno inedito del R in a sc im en to M anuscrisul tezei de doctorat, ca şi cel al tezei de licenţă se află în posesia fam iliei. M aerea nu a publicat rezultatele perieghezei şi ale cercetărilor de la M ehadia asupra acestora d in urm ă vezi un sumai- raport p ublicat în Studii, II, 1,p.

The First Proton Proton Collision at LHCb November 23, 2009

In V irginia M aerea, soţia profesorului, ne-a prezentat -un m anuscris dactilogt ifiat însum înd 25 p. Moga şi N. Gudea, sub titlu l C ontribuţii la repertoriul arheologic al Banatului, Tibiscus, IV,p ; nu rezultă cu destulă claritate în ce m ăsură e vorba de editarea unui te x t redactat, la vrem ea respectivă, de M. M aerea şi M. Moga şi cît aparţine autorilor articolului din Unele date din m anuscrisul văzut de noi n u a u fost utilizate cu p rilejul acestei publicări cele referitoare la castrul de la Teregova de pildă saiu au fost doar 9 12 M.

M acrea suplineşte un post de profesor la un liceu din Cluj. Este num it şef de lucrări la Institutul de Studii Clasice, suplinitor în. Macrea tipăreşte o scurtă sinteză La vita romana in Transilvania Publicarea lucrării într-o limbă de circulaţie trebuia să-i asigure cititori în străinătate, unde era necesară, în această vrem e m ai m ult ca oricînd, o inform are corectă a publicului larg asupra istoriei T ransilvaniei.

cern rify partea 23

O valoroasă contribuţie num ism atică la im portante problem e de istorie a Daciei rom ane, Monetele şi părăsirea Daciei este distinsă de Academia Română cu prem iul Pârvan pe anul In raportul său I. N istor o considera. In este ră sp lă tit a doua oară cu prem iul P â rv an în acest an îm preună cu I. Russu pentru Cum idava raportor I. Lupaş P en tru M ihail M acrea începe perioada cea mai fecundă, cînd paralel c u activitatea didactică conferenţiar; profesor univ ersitar la disciplina Istoria veche a Românieidesfăşoară o vie m uncă ştiinţifică în cadrul Catedrei de istorie1a României şt mai ales al Institutului, reorganizat în oa Institut de Istorie şi arheologie al Filialei Cluj a Academ iei R.

A învăţa pe alţii, a studia şi a publica rezultatele investigaţiilor iată într-o lapidară form ulă esenţa activităţii lui M. Macrea în ultim ele două decenii de viaţă. Dascăl apropiat de studenţi, ştia să îm bine tran sm iterea în v ă ţă tu rilo r cu educarea tin e retu lu i în sensul larg a l ouvîntului. In m em oria generaţiilo r de stu d e n ţi pe oare i-a form at, M ihail M acrea a răm as pro fesorul de cern rify partea 23 veche a României. Intr-adevăr acest curs l-a onorat an de an, străduindu-se să-l aducă m ereu la zi în ceea ce priveşte inform aţia şi m etoda.

Viaţa si activitatea i s t o r i c ă

Pe lîngă acest curs general, lui M. M acrea i s-au încred in ţa t şi alte cursuri ori sem inarii speciale: acele exerciţii de nutmismarezum ate de exem plu cele despre aşezarea preistorică de la Rudăria.

M enţionăm că la Eftim ie M urgu Rudăriapunctul cercetat se află, conform m anuscrisului, la P iatra O larului la M. Moga, N. Gudea, op. In e priveşte săpăturile din la term ele castrului de la M ehadia, ele au fost publicate, pe baza documentaiţiei păstrate, de N. Gudea, Săpăturile arheologice efectuate de M.

Macrea şi M. Moga la baia castrului rom an de la M ehadia ţju d. Desbaberile, tom. LXI,B ucurep M inuţiozitatea cu care îşi pregătea cursurile se vădeşte în sutele de fişe aranjate în ordinea expunerii, pe lecţii, în notaţiile m ai largi p e n tru cu rsu rile in troductive, în listele bibliografice alcătuite pentru uzul studenţilor.

Cursurile sale erau astfel concepute încît să satisfacă necesitatea unei inform ări generale, dar să arunce şi săm înţa curiozităţii ştiinţifice.

In lecţia introductivă a cursului de arheologie M. M aerea spunea:, Această orientare prelim inară este indispensabilă şi ea satisface două din scopurile învăţăm ântului superior, cern rify partea 23 de a deprinde pe studenţi cu cercetarea m etodică şi acela, n u imai p u ţin im portant, de a pregăti profesional pe viitorii profesori secundari D intre cursuri, doar fascicolul I din cadrul cursului de istorie antică a fost m u ltip licat Num eroasele lu crări de licenţă pe oare le-a în d ru m at constituie o altă latură a activităţii didactice a profesorului Maerea.

Welcome zoozle.ro - zoozle.ro

G ercetările arheologice le co n tinuă an de an, cu excepţia răstim p u luicând o boală gravă, care i-a adus m ultă suferinţă, îl opreşte din activitate. In participă la săpăturile de la Poroiissum Într-un colectiv condus de M. In conduce şantierul Sf. Gheorghe Breţeu18 acum se execută săpături, prinitre altele, la castrele de la Breţeu şi Inlăceni şi la cetatea dacică de la Jigodin ; in şi face parte din colectivul larg care cercetează sub conducerea lui C.

Daicoviciu cetăţile dacice din M unţii Qrăştiei; întreprinde un sondaj de verificare în lia Bätarci.

cern rify partea 23

In reia săpăturile la Căpîlna şi deschide şantierele de la A rpaşu de Sus epocă dacică şi Caşolţ cim itirul de epocă romană. Lucrările la Arpaşu de Sus vor continua şi iniar cele de la Caşolţ pînă în In cercetează cim itirul de la Galbor, iar în necropola slavă de la Som eşeni în fru n te a unui colectiv form at din E. Chirilă, L. David, D. P rotase şi M. In acelaşi an începe săpăturile în cim itirul rom an de la Apulum continuate pînă în şi face cercetări la Ighiu epoca rom ană; colectivul alcătuit din D.

Probase, I. M itrofan, Al. Popa şi Gh. Tot în întreprinde sondaje de verificare la castrul de la Gilău îm preună cu M. Rusu şi I. In este prezent la Boiţa fortificaţie rom ană 19 şi la c astru l de la O rheiul B istri 18 M anuscris în posesia fam iliei. M aerea, Curs de istorie antică. Im periul Roman. Epoca principatului, Cluj, Colectivul cuprindea pe L. Buzdugan, G. Ferenczi, K. H oredt, I. Pop eseu, I. Russu, Z. Székely, N. Vasiu, I. W inkler.

M aerea au făcut p arte: D. Berciu, E. Dobroiu, N. Lascu, N. Lupu, D. Radu, E. Chirilă, I. Mitrofan, L. David, P. Ia~ cern rify partea 23, H. Daicoviciu, M. Protase şi Şt. In u rm ă to ri doi ani, conduce şantierul arheologic Poroliissum, cînd se cercetează cim itirul dacic de pe M ăgura, castrele de pe Pomest, Citera, de la Tihău şi Românaşi, terasa sanctuarelor, palestra şi am fiteatrul de la Porolissum Chitrilă, V.

Lucăcel, N. Gudea şi C. Intre anii şi conduce colectivul I. Berciu, H. Daicoviei«, I, Glodariu, I. Raica care cerceta cetatea dacică de la Căpîlna. U nele din rezultatele s ă p ă tu rilor arheologice le-a expus în rapoarte sau în studii care prelucrau datele obţinute.

O p a rte d in ele i-au se rv it la elaborarea m arilo r lu crări care se reliefează cu deosebire printre celelalte studii ale sale: capitolele din ftnataitul de Istoria Rom âniei21, şi, m ai ales, opera sa de căpetenie, sinteza asupra istoriei Daciei rom ane D in păcate, concluziile cercetărilor arheologice n-au fost valorificate întotdeauna cu pro m p titudine şi p o triv it im portanţei lor.

A r fi fost poate m ai folositoare o re s tringere a num ărului de obiective, ceea ce a r fi dus ia cercetarea lor com pletă, u rm a tă de stu d ii m onografice. A sem enea reproş se cern rify partea 23 ad resa activităţii arheologice a lui M. M acrea num ai în m ăsura în care îi atribuim exclusiv hotărîrea deschiderii sau întreruperii lucrărilor la un şantier. Pe lingă m u ltele»amtiere im portante am intite, cercetări a rh e o logice ocazionale a efectu at la Sînnicolau M are, Cenad, Deva şi Beiuş.

M embru al P artidului Comunisit din România, profesorul M ihail M acrea a îndeplinit m ai m ulte funcţii de răspundere: pentru o scurtă perioadă s-a aflat în fruntea Facultăţii de istorie-filozofie; a fost, pînă la sfîrşitul vieţii, responsabilul sectorului de istorie veche şi arheologie a l In stitu tu lu i; a fost m em bru în Consiliul Ştiinţific a l F a cultăţii.

P a rticiparea sa este efectivă: de la întocm irea fişelor, pînă la redactarea unor articole întinse de pildă Apulum. Oa o recunoaştere a aotivm ţii sale ştiinţifice prim eşte titlu l de doctor-dooent în ştiinţe şi curînd dreptul de a îndrum a doctoranzi. M acrea, a fost alcătu it din E. David-Ţeposu, I. M itrofan, M. Rusu, V. Lucăcel, D. Protase, I. W inkler, Gh. A rion şi E. I III e.

A fost o mișcare fără precedent, făcând datele din experimentele LHC disponibile celor care nu au acces la un accelerator de particule. Nu este complet actualizat; există un embargo pe termen de trei ani asupra rezultatelor, deci, în general, cele mai recente date încărcate sunt din anul

D acia în tim pul stăpînirii rom ane p ; i26; şi partea IV. Perioada de trecere Ia feudalism sec. Dacia în perioada de trecere la feudalism. Populaţia autohtonă din Dacia p. Alte călătorii în străinătateB udapesta şi Roma sîn t p rile ju ite de p reg ătirea h ă rţii Im periului rom an Tabula Im perii Romanifasc. Să adăugăm că M. Maerea făcea parte din colegiile redacţionale a m ai m ultor reviste de specialitate; a fost redactor responsabil a l volum ului omagial închinat lui C.

Popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice a efectaait-o m ai ales în cadrul U niversităţii populare din Cluj unde îndeplinea funcţia de director de studii. Pe aceeaşi linie se înscrie, de pildă, editarea înîm preună cu C. Pop şi L. Dar deasupra tuturor acestor activităţi se ridică un m ănunchi de scrieri istorice. Să le urm ărim mai îndeaproape, ca bim ul cel mai de preţ pe oare ni l-a lăsat M ihail Maerea.

De la bun înoeput treb u ie să subliniem că studiile sale, cu foarte ra re excepţii, se înscriu înitr-o te m a tică m ajoră, se orientează pe direteţiile fundam entale de cercetare, abordînd cele m ai im portante aspecte ale istoriei cern rify partea 23 a României.

Maorea nu-şi găsesc locul într-o asem enea îm părţire tem atică a activităţii sale ştiinţifice. Aceeaşi constaitare este valabilă şi p e n tru cercetările arheologice; doar sondajul de la Bătarci, jud. Satu M are şi săpăturile de la Som eşeni Cluj-Napoea, privesc a lte epoci epoca b ro n zului, respectiv perioada p refeu d ală necropolă slavă.

Desluşirea acelor trăsături fundam entale ale unei opere, a acelor fire invizibile care leagă situdii şi articole aşez-îndu-le sub sem nul «unor idei comune, evidenţierea concepţiei despre m ersul şi devenirea istoriei, nu este o întreprindere prea uşoară în cazul scrisului istoric a l lui M ihail Maerea.

  1. Полагаю, вы меня узнали,-- обратился к нему Ярлан Зей.
  2. Это было нечто слишком грандиозное и удаленное для того, чтобы вызвать сопереживание, а хныканье ребенка пронзало самое его сердце.
  3. (PDF) English for Technical Purposes (Part I) | RALUCA IOANA I CRACIUN - zoozle.ro
  4. Осталось лишь несколько минут.
  5. Сначала это немного тревожило Олвина, потому что он никак не мог отделаться от мысли, что трава наклоняется для того, чтобы поглядеть на них попристальнее, но потом он привык и даже стал находить это непрекращающееся движение успокаивающим.

M acrea se străduia să-l pună în circuitui ştiinţific şi să-l in terp reteze corect, să-l încadreze în epocă. Sinteza istorică a a v u t desigur locul ei în activitatea lui M.

M acrea şi p e n tru s u r prinderea concepţiei sale istorice este im portantă; dar preocupările de filozofia istoriei, în m ăsura în oare acestea se pat întîl-ni la alţi istorici rom âni, lipsesc la M. M acrea. N u ne-au rămas de la el lecţii introductive, a tît de revelatoare p e n tru concepţiile unor istorici şi a tît de folosite de critica istorică în descoperirea şi ilustrarea gîndirii lor.

cern rify partea 23

Nu avem nici acel gen de articole-program care să dea posibilitatea unei urm ăriri rela tiv uşoare a realizării iideilonvfată de ce reliefarea concepţiei istorice a lui M. M acrea trebuie să Se servească de date disparate, idei răzleţe, sau ide concluziile generalizatoare pe care le propune în decursul cercetări. C ontinuitatea dacică şi daco-romană constituie ideea călăuzitoare în ju ru l căreia se ţes, aducînd contribuţii largi sau aspecte de am ănunt, studiile sale în m ajo ritate a lor.

Cu această orientare M. M acrea se în scria de altfel în curentul profesat ou credinţă de şcoala clujeană de arheologie şi istorie veche. Am intind dom eniile specifice de cercetare ale acesteia, M. M acrea expunea impliicitt clasificarea propriilor sale studii, cînd declara: Trei chestiuni ne-au preocupat îndeosebi: a Cunoaşterea istoriei dacilor, m ai ales în ultim a perioadă a independenţei lor, insistînd asupra istoriei sta tu lu i dac de la B urebista la Decebal; b C ontinuitatea dacilor în epoca romană şi aportul lor la alcătuirea rom anităţii din nordul D unării, şi c Soarta populaţiei daco-romane după părăsirea Daciei de către A urelian şi legăturile cu popoarele m ig rato ap l Nu e greu de observat că preocupările noastre m erg pe făgaşul vechii tradiţii deschise de corifeii Şcolii Ardelene: Sam uil Micu-Clain, Gheorghe Şinoai şi P etru Maior.

A bordate cu puteri şi mijloace moderne, frăm ântările Înaintaşilor noştri a u dobândit aspecte noi şi interesante M acrea şi-a dait perfect de bine seam a că generaţia sa, oarecum a doua din punct de vedere cronologic, a şcolii clujene de arheologie are sarcina ca, m ergînd pe urm ele înaintaşilor, să dezvolte m ai ales domeniile lacunare pînă atunci, în special alcătuirea unei docum entaţii solide.

M acrea ca fiind definitorie pentru şcoala clujeană din perioada sa. P entru adunarea şi valorificarea acestor izvoare a tru d datorită vieții reale M.

Macrea, fie pe şantierele arheologice, file p rin co n trib u ţia la întocm irea u nor re pertorii şi colecţii de izvoare R epertoriul arheologic al Rom âniei, r e pertoriile cern rify partea 23 ism atice. R apoartele d e săpături, piesele epigrafice, n u 24 Arheologia în Transilvania.

cern rify partea 23

Masa rotundă a Fam iliei, Familia Oradeaanul 2nr. XI Ilie Călian, Preocupări ale istoricilor clujeni. Acest lucru este revoluționar deoarece a existat o reticență în fizica particulelor pentru a face publice informațiile disponibile.

Jesse Thaler, unul dintre oamenii de stiinta ai proiectului, a declarat pentru Physister :" Ati fost ingrijorat daca ati facut publice datele, atunci ar fi nevoie ca oamenii sa ceara dovezi pentru o noua fizica atunci cand de fapt a fost doar un glitch in modul in care detectorul a fost de operare.

De aceea această descoperire este atât de încurajatoare. Ecuația în sine nu este revoluționară; confirmă ceva la care majoritatea oamenilor de știință au convenit deja.

Serbia - Wikipedia

Dar faptul că datele publice ale LHC au dus la descoperirea în afara organizației reprezintă un pas important. Poate că va încuraja și alți agitatori de particule să-și facă și datele disponibile.

Thaler a spus: "Lucrările noastre arată că putem înțelege, în general, cum să folosim aceste date deschise, că acestea au o valoare științifică și că aceasta poate fi o piatră de temelie pentru analiza viitoare a posibilităților mai exotice".